Consiliul Europei a adoptat prima sa strategie dedicată egalității în drepturi a persoanelor LGBTI, care va acoperi perioada 2027–2032. Documentul a fost finalizat într-o săptămână în care organizația a publicat și un raport tematic despre discursul de ură. Acest raport evidențiază diferențe semnificative între statele membre în ceea ce privește protecția penală oferită acestor grupuri. Strategia nu impune noi infracțiuni și nu obligă direct statele la modificări legislative, ci organizează standardele existente într-un cadru comun de priorități.
Obiectivele strategiei sunt structurate pe patru piloni principali pentru a aborda diverse aspecte ale discriminării. Primul obiectiv se concentrează pe recunoașterea demnității persoanelor LGBTI și combaterea intoleranței. Al doilea punct introduce problema dezinformării și a manipulării informaționale, incluzând impactul tehnologiilor digitale și al inteligenței artificiale. Al treilea obiectiv vizează prevenirea violenței, în timp ce al patrulea urmărește consolidarea cadrelor legislative și instituționale. Aceste măsuri vor acoperi domenii precum sănătatea, educația, locul de muncă și viața de familie.
Raportul publicat în paralel cu strategia arată că protecțiile penale împotriva discursului de ură sunt extrem de neuniforme în Europa. Orientarea sexuală este inclusă explicit în legislația penală a 35 de state, însă acest număr scade la 18 pentru identitatea de gen. Pentru expresia de gen și caracteristicile sexuale, protecția este menționată în doar șase state. Belgia, Danemarca și Malta sunt singurele țări care acoperă explicit toate motivele SOGIESC analizate în documentul oficial al organizației.
În ceea ce privește România, raportul o poziționează într-o zonă intermediară de protecție. Tabelul de analiză indică faptul că țara menționează explicit orientarea sexuală, însă nu include aceleași categorii pentru identitatea de gen, expresia de gen sau caracteristicile sexuale. Autoritățile avertizează că simpla existență a unei norme nu garantează aplicarea ei efectivă. Lipsa încrederii în instituții și teama de victimizare secundară pot reduce semnificativ numărul de cazuri raportate oficial de cetățeni.
Pentru îmbunătățirea situației, raportul include 19 recomandări specifice pentru statele membre. Acestea vizează acoperirea tuturor motivelor SOGIESC, îmbunătățirea înregistrării cazurilor și crearea unor structuri specializate în cadrul poliției și parchetele. În mediul online, se recomandă utilizarea unor organizatii certificate ca „trusted flaggers” și instruirea moderatorilor pentru a gestiona discursul de ură generat prin inteligență artificială. Implementarea strategiei va începe oficial în ianuarie 2027, sub coordonarea structurilor Consiliului Europei.
Evoluția acestor standarde de protecție se încadrează într-un context de monitorizare constantă a drepturilor omului în Europa. Mecanismele Consiliului Europei, precum monitorizarea ECRI și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, servesc drept bază pentru dezvoltarea acestor politici. Deși implementarea va depinde de măsurile specifice adoptate de fiecare stat în parte, strategia urmărește să transforme recomandările și standardele dezvoltate în ultimele decenii într-un program de acțiune comun și predictibil.
