Comitetul consultativ al Convenției-cadru pentru protecția minorităților naționale al Consiliului Europei a emis un avertisment privind evoluția drepturilor minorităților în Europa. Raportul de activitate, care acoperă perioada 1 iunie 2024–31 mai 2026, evidențiază o creștere a ostilității față de minoritățile naționale în ultimii doi ani. Documentul sintetizează constatările rezultate din monitorizarea statelor care participă la convenție, subliniind riscurile de regres în protecția acestor grupuri sociale.
Experții au identificat o creștere a retoricii polarizante din partea unor actori politici și o activitate intensă a grupurilor care promovează ura. Această tendință este însoțită de slăbirea garanțiilor democratice, ceea ce pune sub semnul întrebării progresele realizate anterior. Comitetul subliniază că, deși unele guverne au luat măsuri pentru întărirea legislației și sprijinirea culturilor minoritare, aceste acțiuni coexistă cu presiuni care pot diminua efectul protecției existente.
O problemă majoră identificată este apariția unor ierarhii între minorități, în care anumite comunități beneficiază de tratament preferențial. Această situație apare atunci când protecția este construită prin acorduri bilaterale cu un „stat înrudit”, în loc să se bazeze pe standarde multilaterale comune. În acest context, grupurile care nu beneficiază de sprijinul unui alt stat, precum romii și călătorii, rămân mult mai expuse excluderii și discriminării în educație, sănătate sau ocupare.
Instabilitatea financiară reprezintă un alt factor critic care amenință continuitatea programelor dedicate minorităților. Războaiele, creșterea cheltuielilor pentru apărare și măsurile de austeritate au îngreunat obținerea unor resurse stabile. Comitetul avertizează că dependența de granturi pe proiecte de scurtă durată înlocuiește mecanismele structurale, ceea ce împiedică implementarea unor politici pe termen lung. Experții solicită trecerea către modele de finanțare mai previzibile pentru organizațiile implicate.
De asemenea, raportul atrage atenția asupra riscului de pierdere a datelor privind identitatea etnică, lingvistică și religioasă. Trecerea de la recensămintele clasice la sistemele administrative bazate pe registre poate reduce disponibilitatea acestor informații esențiale. Fără date detaliate colectate în mod voluntar, autoritățile vor avea dificultăți în a identifica nevoile reale ale comunităților și în a măsura efectul politicilor publice implementate la nivel național.
Monitorizarea acestor procese se înscrie într-un cadru juridic european stabilit prin convenții internaționale de protecție. Mecanismele de monitorizare ale Consiliului Europei funcționează prin examinarea raportărilor de la statele membre, oferind recomandări pentru îmbunătățirea legislației antidiscriminare. Deși raportul actual nu este o hotărâre judecătorească, el servește drept instrument de analiză pentru evaluarea respectării standardelor multilaterale de protecție a diversității în spațiul european.
