Conferința ONU privind schimbările climatice, COP31, va avea loc la Antalya în perioada 9-20 noiembrie 2026, sub ospitalitatea țării Türkiye. Evenimentul va prelua mai multe dosare critice asupra cărora statele nu au reușit să ajungă la un consens în rundele de negocieri precedente. Printre temele principale se numără finanțarea climatică, adaptarea la efectele schimbărilor climatice, regulile piețelor de carbon și finanțarea pierderilor și daunelor, conform unui briefing pregătit pentru Comisia pentru mediu a Parlamentului European.
Un punct major de divergență rămâne modul în care va fi gestionată finanțarea climatică pentru țările în curs de dezvoltare. Există o distincție clară între obiectivul de cel puțin 300 de miliarde USD anual până în 2035 și cel mai larg de 1.300 de miliarde USD anual. În timp ce primul vizează bani furnizați direct de state, al doilea, prin procesul Baku-Belém, urmărește mobilizarea capitalului privat și public, fiind mecanisme cu sfere de influență diferite care nu trebuie adunate.
Problema adaptării la schimbările climatice a fost mutată de la reuniunile tehnice de la Bonn direct la COP31, deoarece nu s-a ajuns la un text convenit. Statele rămân împărțite cu privire la modul de definire și administrare a mecanismelor de evaluare și la resursele necesare pentru infrastructură, agricultură sau protecția coastelor. Dificultatea nu mai constă doar în stabilirea obiectivelor globale, ci în transformarea acestora în indicatori concreți și fluxuri financiare care pot fi urmărite efectiv.
Tranziția de la combustibilii fosili reprezintă un al doilea dosar complex, deoarece COP30 nu a produs o foaie de parcurs concretă pentru cărbune, petrol și gaze. Deși procesul de la Santa Marta a generat un cadru de cooperare voluntar, acesta nu constituie un acord internațional obligatoriu. Negocierile de la Antalya vor testa dacă aceste inițiative paralele pot fi transformate într-un compromis acceptat oficial în cadrul sistemului ONU, oferind obligații juridice reale.
Gestionarea piețelor internaționale de carbon și a fondului pentru pierderi și daune constituie alte teste esențiale pentru succesul conferinței. Deși primele credite ale mecanismului central al Acordului de la Paris au fost emise în 2026, rămân de clarificat elemente privind integritatea sistemelor și contribuția la finanțarea adaptării. Fondul pentru pierderi și daune trebuie să treacă de la faza de arhitectură instituțională la o finanțare efectivă pentru statele vulnerabile care suferă efecte ireversibile.
Conferința de la Antalya va marca și începutul fazei de colectare a informațiilor pentru al doilea Global Stocktake al Acordului de la Paris. Acest proces de evaluare periodică măsoară progresul colectiv al statelor și pregătește următoarea evaluare a distanței dintre angajamentele asumate și rezultatele reale obținute pe teren. Miza este legarea noilor promisiuni climatice de mecanisme de implementare și finanțare care să poată fi aplicate și monitorizate cu rigurozitate.
COP31 va fi condusă de Türkiye, prin Murat Kurum, președintele desemnat, în parteneriat cu Australia, reprezentată de Chris Bowen. Această structură de conducere este considerată neobișnuită, fiind prezentată ca un mecanism comun pentru implementarea angajamentelor deja asumate de statele membre.
