Ambasadorii celor 27 de state membre ale Uniunii Europene se reunesc miercuri pentru a discuta arhitectura viitorului Cadru Financiar Multianual. Negocierile au ajuns la un punct critic, fiind în pragul unei posibile reduceri a bugetului, pe măsură ce capitalele europene refuză să își majoreze contribuțiile directe. Comisia Europeană a propus un buget de aproape 2.000 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034, o sumă echivalentă cu aproximativ 1,26% din venitul național brut al Uniunii.
Germania, împreună cu Olanda și Suedia, conduce grupul de state care consideră dimensiunea totală a bugetului prea mare. Această tabără susține că Uniunea trebuie să își direcționeze resursele către apărare, tehnologii strategice și competitivitate, dar fără a crește factura totală. Cancelarul german Friedrich Merz a declarat că problemele secolului XXI nu pot fi rezolvate cu un buget de tipul secolului XX, solicitând astfel reduceri de costuri.
În opoziție se află state precum Italia, Polonia și Spania, care resping tăierile din sectoarele tradiționale. Aceste țări, alături de România, cer protejarea fondurilor destinate agriculturii și coeziunii. Pentru România, aceste resurse sunt vitale pentru dezvoltarea infrastructurii, transportul local și proiectele sociale, în timp ce Politica Agricolă Comună rămâne o sursă esențială pentru fermieri. România a susținut necesitatea unui buget ambițios pentru a asigura finanțări consistente.
António Costa a sublipsit importanța echilibrului între noile prioritare și cele vechi. El a menționat că, deși necesități de apărare și securitate sunt urgente, agricultura și coeziunea trebuie să rămână finanțate. În acest context, Olanda a respins chiar și o variantă de compromis care prevedea o reducere de 33 de miliarde de euro, susținând că dimensiunea bugetului rămâne prea mare în raport cu limitele de cheltuieli ale guvernelor naționale.
Conflictul este agravat de lipsa unui consens privind noile surse de venit. Propunerile Comisiei Europene includ taxe pe emisiile de carbon și pe deșeurile electronice, însă multe guverne se tem de impactul asupra bugetelor naționale. În paralel, Parlamentul European solicită un buget mai mare, nu mai mic, pentru a putea acoperi simultan noile priorități și politicile tradiționale, creând o discrepanță majoră între instituții.
Negocierile se desfășoară într-un cadru de incertitudine financiară, în care statele membre caută un echilibru între disciplinele bugetare și necesitățile de dezvoltare. Obiectivul este găsirea unui acord final până la sfârșitul anului, înainte de calendarul electoral aglomerat din 2027. Președintele Consiliului European, António Costa, parcurge în prezent un tur al capitalelor europene pentru a identifica liniile roșii ale fiecărei țări membre.
