Piața europeană de energie electrică a trecut printr-o perioadă de volatilitate extremă pe 14 și 15 septembrie 2026, evidențiind fragilitatea sistemului energetic actual. Conform unui comunicat al Asociației Energiei Inteligente, Europa deține o capacitate instalată vastă, însă suferă de o lipsă de capacități ferme și flexibile pentru perioadele în care vântul și soarele nu pot produce energie. Această discrepanță între puterea statistică și cea disponibilă a generat șocuri de preț semnificative în regiune.
Germania a reprezentat epicentrul acestei crize, fiind afectată de o suprapunere de factori negativi care au declanșat prețurile ridicate. Pe 14 septembrie, producția eoliană germană a fost extrem de redusă, înregistrând doar aproximativ 4,4 GW, format din 2,36 GW eolian onshore și 2,08 GW offshore. În acest context, dependența de combustibili fosili a crescut, cu o producție de 11,85 GW de la centralele pe lignit și 8,68 GW de la cele pe gaze. Prețul gazului, depășind 83 euro/MWh, a propulsat costul marginal al energiei electrice la valori de peste 220-270 euro/MWh.
Impactul a fost resimțit în întreaga regiune, deoarece sistemele de siguranță din Franța și Scandinavia nu au putut compensa deficitul german. În acele intervale critice, prețurile au atins 214 euro/MWh în Franța și 270 euro/MWh în sudul Suediei, în timp ce Polonia și Cehia s-au situat în jurul valorii de 250 euro/MWh. Această situație demonstrează că piața cuplată poate distribui și prețul ridicat atunci când interconexiunile sunt limitate și nu există un surplus ieftin suficient în țările vecine.
Pe 15 septembrie, prețurile au scăzut semnificativ, însă nu prin investiții în infrastructură, ci prin schimbarea condițiilor meteorologice. Scăderile au fost de 20-30% în Europa Centrală și de până la 70% în nordul Scandinaviei, de la 92 la 29 euro/MWh în nordul Norvegiei. Scăderea a fost determinată de îmbunătățirea prognozei eoliene, care a redus sarcina reziduală și a eliminat necesitatea de a utiliza cele mai scumpe oferte de import sau de la centralele pe gaze.
România a fost una dintre zonele care a importat acest șoc energetic, prețul energiei electriei scăzând de la 238 la aproximativ 190 euro/MWh. Deși prețul a scăzut cu circa 20%, România a rămas mai scumpă decât Bulgaria și Grecia, funcționând ca zonă de tranzit între sudul Europei și deficitul din Ungaria. Această evoluție subliniază faptul că, deși dispune de producție internă, țara depinde de fluxurile comerciale și de capacitatea de stocare pentru a limita impactul șocurilor externe.
La nivel național, datele oficiale indică faptul că producția internă de energie electrică a scăzut cu 2,9% în primele șapte luni ale anului 2026. Această scădere reflectă o tendință de reducere a producției în raport cu perioada similară din 2025, în context în care consumul populației a scăzut cu aproximativ 12%. Această evoluție a producției și consumului oferă un fundal pentru înțelegerea dinamicii de piață într-un context de tranziție energetică și volatilitate.
