Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, pe 17 septembrie 2026, că Estonia nu poate impune candidaților la alegerile europene o garanție financiară excesivă. Decizia vizează o regulă prin care fiecare candidat trebuia să plătească 4.100 de euro, sumă care putea fi restituită doar dacă se obținea un prag de 5% din voturi. Instanța a considerat că acest mecanism poate îngreuna participarea partidelor cu resurse limitate.
Litigiul a fost declanșat de lista de nouă candidați depusă de Partidul Verde din Estonia, Erakond Eestimaa Rohelised. Pentru o listă completă, garanția totală ajungea la 36.900 de euro, o sumă care putea consuma o parte semnificativă din bugetul anual al unui partid. În acest caz, cei șapte candidați verzi au fost înregistrați provizoriu după o intervenție a Curții Supreme a Estoniei, dar litigiul a continuat deoarece partidul nu a atins pragul de 5% necesar pentru recuperarea banilor.
Guvernul estonian a susținut că această garanție ajută la evaluarea seriozității candidaturilor și la evitarea cheltuielilor publice inutile. Totuși, Curtea a analizat și povara financiară reală, notând că suma de 4.100 de euro reprezenta aproximativ 2,6 salarii mediane brute lunare în Estonia. Comparativ cu alegerile naționale, unde garanția era de cinci ori mai mică, mecanismul european a fost considerat un obstacol pentru diversitatea politică.
Judecătorii au subliniat că, deși statele sunt competente să stabilească reguli electorale, acestea trebuie să respecte dreptul de a fi ales. În Estonia, plata garanției era cerută înainte de înregistrare, iar riscul pierderii banilor era major pentru partidele care nu ating pragul de votare. Curtea a avertizat că un astfel de filtru ar putea împiedica apariția unor partide noi, contravenind principiului democrației reprezentative.
Analiza a inclus și impactul asupra finanțării partidelor, care au restricții stricte privind veniturile. Donațiile anonime sau de la persoane juridice sunt interzise, iar plata garanției putea pune în pericol stabilitatea financiară a unei organizații politice. Instanța europeană a stabilit că lipsa perspectivelor electorale nu poate fi folosită ca argument pentru a elimina o ofertă politică din competiție prin bariere financiare.
Hotărârea obligă autoritățile estoniene să evalueze cuantumul garanției și condițiile de recuperare a banilor pentru a asigura un acces real la scrutin. Curtea de Justiție a Uniunii Europene monitorizează astfel respectarea drepturilor fundamentale în procesele electorale ale statelor membre. Această decizie nu impune un plafon european unic, dar impune o interpretare strictă a proporționalității în regimurile naționale de candidatură.
