Curtea Penală Internațională (CPI) și colectivul său de funcționari au fost desemnați laureații Premiului Saharov pentru libertatea de gândire pentru anul 2026. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a anunțat oficial această decizie joi, în cadrul unei ședințe de plen reunită la Strasbourg. Distincția este acordată pentru eforturile depuse în apărarea dreptului internațional și pentru combaterea impunității în cazuri care implică genocid, crime de război, crime împotriva umanității sau crime de agresiune.
Roberta Metsola a sublinsat faptul că Uniunea Europeană susține principiul multilateralismului și respectarea instituțiilor internaționale. Prin această decizie, Parlamentul European recunoaște activitatea esențială a Curții în promovarea justiției la nivel global. În acest context, eurodeputații au solicitat recent Comisiei Europene activarea „Legei UE de blocare”. Acest mecanism juridic permite anularea efectelor deciziilor și sancțiunilor extrateritoriale impuse de state din afara Uniunii, oferind operatorilor europeni posibilitatea de a solicita despăgubiri în justiție.
Acordarea premiului are loc într-un moment tensionat, după ce administrația președintelui Donald Trump a extins sancțiunile împotriva instanței cu sediul la Haga. Washingtonul a contestat repetat mandatele de arestare emise de CPI împotriva unor lideri israelieni, inclusiv prim-ministrul Benjamin Netanyahu, precum și investigațiile privind acțiunile militarilor americani în Afganistan. Pe 9 octombrie, Departamentul de Stat din Washington a impus măsuri directe împotriva instituției, interzicând companiilor americane să furnizeze servicii bancare, programe software sau polițe de asigurări către tribunalul internațional.
Pentru a contracara acest blocaj tehnic, angajații CPI au fost nevoiți să renunțe la sistemele informatice oferite de Microsoft, optând pentru soluții de tip open source. Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat că președintele Trump nu va permite urmăririle penale împotriva americanilor și că Statele Unite vor interzice tranzacțiile cu această instanță. În replică, procurorul adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a respins aceste presiuni, afirmând că sancțiunile subminează statul de drept și că anchetele și urmăririle penale în curs vor continua.
Tensiunile au fost accentuate și de decizia Comitetului Nobel din Norvegia de a-i acorda Premiul Nobel pentru Pace juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay. Donald Trump a criticat dur această alegere, acuzând Comitetul Nobel că a devalorizat distincția și criticând investigația în care Israel a fost acuzat de genocid. Totuși, Navanethem „Navi” Pillay a clarificat faptul că acea investigație a fost realizată în cadrul unei structuri a Organizației Națiunilor Unite, nu la nivelul CPI, unde ea a servit anterior ca judecător la Camera de Apel.
Instituțiile de justiție internațională precum Curtea Penală Internațională sau Curtea Internațională de Justiție operează pe baza unor tratate internaționale care definesc competențele lor juridice. Aceste organisme sunt responsabile pentru investigarea unor acte grave de violență și încălcări ale drepturilor omului la nivel global. Deși sunt adesea subiectul unor dispute politice între marile puteri, ele rămân piloni centrali ai ordinii juridice internaționale, încercând să mențină standarde universale de responsabilitate penală.
