Europarlamentarul Dan Barna a declarat joi că politica de coeziune reprezintă o miză majoră pentru România și rămâne o prioritate în viitorul buget multianual al Uniunii Europene. Acesta a evidențiat solidaritatea statelor din cadrul grupului Prietenii Coeziunii, subliniind importanța acestor fonduri. O altă temă centrală pentru România este politica agricolă comună, sector în care disparitățile actuale afectează o parte din fermierii din țară, conform declarațiilor făcute de europarlamentar.
Dan Barna a anunțat că negocierile pentru Global Europe, care constituie pilonul al treilea din bugetul european, au fost finalizate în dimineața zilei respective. Acest proces a urmat mai multe runde de discuții desfășurate în ultimele săptămâni în cadrul comisiilor reunite AFET și DEVE. Rezultatul acestor negocieri este un acord descris ca fiind foarte clar și robust, care urmează să fie trimis către comisii și apoi să fie supus votului în plenul Parlamentului European.
Prin intermediul unui amendament depus de Dan Barna, s-au obținut alocări financiare distincte pentru statele aflate în proces de aderare la UE, precum Republica Moldova. Europarlamentarul a menționat că există condiționalități legate de statul de drept, astfel încât finanțarea să nu continue pentru guverne care devin antieuropene sau se îndepărtează de UE, menționând exemplul Georgia. De asemenea, au fost subliniate condiționalitățile privind migrația în contextul evoluțiilor bugetare viitoare.
În ceea ce privește sustenabilitatea financiară, Dan Barna a explicat necesitatea stabilirii și alocării de resurse proprii în bugetul multianual al Uniunii Europene. Acesta a observat că statele net contributoare se confruntă cu presiuni din partea componentelor naționaliste și suveraniste, ceea ce face ca disponibilitatea guvernelor de a contribui cu sume mai mari să fie aproape nulă. Europa trebuie să genereze resurse suplimentare pentru a evita un blocaj financiar major.
Parlamentul European susține un buget comunitar solid și realist, care să introducă noi fluxuri de venituri și să reducă inegalitățile. Eurodeputații au solicitat o creștere de aproximativ 10% față de propunerea Comisiei Europene din iulie 2025, propunând taxe pe serviciile digitale, jocurile de noroc online, activele cripto și extinderea mecanismului de ajustare a carbonului la frontieră. Această strategie vizează garantarea fondurilor pentru agricultură, dezvoltare regională și coeziune.
Adoptarea bugetului pe termen lung al Uniunii Europene necesită o decizie unanimă a Consiliului și votul Parlamentului European cu majoritatea absolută a deputaților. În prezent, statele membre negociază poziția comună, în timp ce președinția cipriotă a Consiliului a propus o reducere de 2% față de propunerea Comisiei Europene. Președinția irlandeză urmează să prezinte noul cadru de negociere pe data de 10 octombrie, continuând procesul de stabilire a resurselor europene.
