Europarlamentarul PNL Dan Motreanu a anunțat că a votat raportul prin care Parlamentul European solicită Uniunii Europene un răspuns mult mai ferm în fața amenințărilor hibride. Această decizie a fost comunicată de acesta prin intermediul unei postări pe Facebook. Raportul vizează consolidarea capacităților de apărare ale UE împotriva unor acțiuni care nu implică un război convențional, dar care urmăresc slăbirea stabilității statelor membre.
Dan Motreanu a oferit detalii despre natura acestor amenințări, explicând că ele includ dezinformarea, atacurile cibernetice și încălcarea spațiului aerian. Lista instrumentelor utilizate de actori externi cuprinde, de asemenea, sabotarea infrastructurii critice, ingerințele electorale și manipularea migrației. Parlamentul European subliniază necesitatea de a identifica și contracara aceste campanii menite să submineze procesele democratice din cadrul blocului european.
Conform declarațiilor europarlamentarului, Rusia este considerată cea mai gravă amenințare hibridă la adresa UE, alături de China, Iran și Coreea de Nord. Dan Motreanu a subliniat că România, fiind situată pe flancul estic al Uniunii Europene și la Marea Neagră, este extrem de expusă acestor riscuri. Din acest motiv, el susține că resursele europene trebuie alocate în funcție de expunerea strategică și de nevoile reale ale regiunilor vulnerabile.
Dan Motreanu a solicitat Comisiei Europene instituirea unui cadru juridic și financiar la nivel de UE pentru protejarea infrastructurii energetice critice. El a insistat pe necesitatea unor măsuri de protecție pentru infrastructura de transport, comunicații și cea digitală. Parlamentul cere, de asemenea, capacități sporite pentru protejarea cablurilor submarine și a infrastructurii energetice offshore, menționând Marea Neagră ca zonă maritimă strategică.
În cadrul procesului de vot, europarlamentarul a susținut și finanțarea adecvată a echipelor europene de răspuns rapid în domeniul cibernetic. Dan Motreanu a cerut ca Comisia să accelereze eforturile de reducere a dependențelor strategice în ceea ce privește infrastructura critică. Obiectivul este de a asigura o reziliență mai mare în fața atacurilor care vizează punctele esențiale ale funcționării societăților europene.
Amenințările hibride reprezintă o provocare constantă pentru securitatea colectivă, utilizând metode non-militare pentru a destabiliza ordinea publică. Aceste tactici sunt concepute pentru a crea incertitudine și pentru a exploata vulnerabilitățile sociale și tehnologice ale statelor. Gestionarea acestor riscuri necesită o coordonare strânsă între instituțiile europene și o investiție masivă în apărarea digitală și fizică a infrastructurii de bază.
