Datoria Uniunii Europene ar putea ajunge la aproximativ 1.000 de miliarde de euro până la sfârșitul anului 2027, conform noilor estimări ale Curții de Conturi Europene. Această evoluție reflectă o creștere accelerată a împrumuturilor restante, care au atins valoarea de 738,9 miliarde EUR la finalul anului 2025. Această cifră reprezintă o creștere de peste 20% față de nivelul de 601,3 miliarde EUR înregistrat cu un an înainte, transformând costul datoriei într-o problemă majoră pentru viitoarele bugete ale blocului european.
Unul dintre principalii factori care alimentează această creștere este programul NextGenerationEU, prin care Comisia Europeană se împrumută pe piețele financiare pentru a finanța granturi și alte forme de sprijin nerambursabil. Deși statele membre pot rambursa propriile împrumuri contractate prin Mecanismul de redresare și reziliență, datoria creată pentru componentele nerambursabile ale NextGenerationEU trebuie returnată direct din bugetul Uniunii Europene. Procesul de rambursare pentru aceste sume va începe în anul 2028 și este programat să se încheie cel târziu în anul 2058.
Costurile aferente dobânzilor pentru componenta nerambursabilă a programului NextGenerationEU ar putea ajunge la aproximativ 93 de miliarde EUR în perioada 2028–2034, dacă sprijinul este plătit integral. Această presiune financiară este accentuată de schimbarea condițiilor de pe piețele financiare, deoarece creșterea ratelor dobânzilor a majorat costul marginal al finanțării. Pentru cadrul financiar actual, 2021–2027, costurile de finanțare pentru componenta nerambursabilă ar putea ajunge la 28,3 miliarde EUR, ceea ce reprezintă aproape dublul prognozei inițiale de 14,9 miliarde EUR.
Pentru a gestiona aceste obligații financiare pe termen lung, Comisia a propus ca în viitorul buget multianual, pentru perioada 2028–2034, să fie rezervată o sumă fixă de 24 de miliarde EUR anual. Această sumă va fi utilizată atât pentru plata dobânzilor, cât și pentru rambursarea principalului datoriei asociate sprijinului nerambursabil. În arhitectura propusă, dobânzile vor avea prioritate, iar suma rămasă din plafonul de 24 de miliarde EUR va fi direcționată către reducerea principalului, oferind astfel o anumită predictibilitate bugetară.
Curtea de Conturi Europeană a cerut Comisiei elaborarea unei strategii complete de administrare și rambursare a datoriei NextGenerationEU, care să acopere întreaga perioadă până în 2058. Auditorii au subliniat necesitatea includerii riscurilor de refinanțare, a riscului dobânzii și a condițiilor de piață în această strategie. Comisia a acceptat această recomandare, având la dispoziție termenul de implementare până la sfârșitul anului 2027, pentru a asigura o gestionare transparentă a obligațiilor financiare pe următoarele trei decenii.
Presiunea asupra bugetelor europene este amplificată de faptul că resursele financiare trebuie să acopere simultan noile politici ale UE și obligațiile contractate în timpul pandemiei. Cu cât o parte mai mare din buget este direcționată către plata dobânzilor și rambursarea datoriei, cu atât va fi mai puțin spațiu pentru alte programe sau noi surse de venit. Această situație apare într-un context economic în care cursul de schimb euro față de leu a atins recent un nivel record de 5,3527 lei.
