Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit, la data de 15 octombrie 2026, că regula privind domiciliul fiscal a personalului UE se aplică și impozitului pe donații. Decizia, pronunțată în cauza C-275/25, Kolwager, vine după un litigiu care a implicat un angajat al Băncii Europene de Investiții. Acest contribuabil a fost vizat de o taxă de 56.000 de euro de către administrația germană, în urma unei donații de 300.000 de euro primite de la fratele său.
Conflictul juridic a luat însălvit după ce angajatul a plecat în 1995 din Austria către Luxemburg pentru a lucra la BEI. Ulterior, după căsătoria din 2010, acesta s-a stabilit cu soția în Germania, păstrând în același timp și locuința din Luxemburg. Când fratele său, rezident în Austria, i-a oferit suma de 300.000 de euro pe 27 decembrie 2013, autoritățile germane au considerat că beneficiarul deținea un domiciliu fiscal suplimentar în Germania, emitând decizia de impunere în aprilie 2017.
Analiza CJUE a clarificat faptul că impozitul pe donații trebuie inclus în cadrul regulilor de domiciliu fiscal, deoarece are caracteristici similare cu impozitele pe venituri sau moșteniri. Deși Protocolul nr. 7 menționează explicit impozitele pe venituri, avere și moștenire, dar nu enumeră separat donațiile, Curtea a argumentat că noțiunile fiscale trebuie interpretate uniform în dreptul UE. Această abordare vizează transferurile gratuite de bunuri și îmbogățirea rezultată din acestea, asigurând o aplicare coerentă a regulilor europene.
O altă precizare importantă a instanței vizează mutarea ulterioară a angajaților în alte state membre din motive personale. CJUE a explicat că personalul vizat își păstrează domiciliul fiscal inițial chiar și atunci când își schimbă reședința într-un al treilea stat. În cazul dosarului prezentat, administrația fiscală germană nu îi putea atribui un domiciliu fiscal suplimentar în Germania, deoarece stabilirea locuinței nu depinde de alegerea persoanei, atât timp cât aceasta rămâne în serviciul Uniunii.
Miza acestui precedent este semnificativă din cauza diferențelor dintre sistemele fiscale naționale, cum este cazul Austriei. Conform datelor, Austria a eliminat impozitul pe moșteniri și donații începând cu 1 august 2008, fapt ce contează pentru rezolvarea litigiului. Prin urmare, păstrarea domiciliului fiscal în Austria este esențială pentru contestarea sumei de 56.000 de euro, deși hotărârea europeană nu reprezintă o scutire generală pentru toate tipurile de donații efectuate de angajații UE.
Regulile privind domiciliul fiscal se aplică în cadrul unui cadru juridic european care urmărește o repartizare neutră a competențelor fiscale între statele membre. Această structură este reglementată prin protocoale care definesc privilegiile și imunitățile personalului UE, asigurând că statul de origine rămâne punctul de referință fiscală. Astfel, se evită suprapunerile de impozitare și se garantează prevedibilitatea pentru agenții care își desfășoară activitatea în cadrul instituțiilor europene.
