La Parlamentul European a avut loc, pe 1 octombrie 2026, un dialog social amplu axat pe securitatea regiunii Mării Negre și consolidarea Flancului Estic. Evenimentul, care a durat între orele 18:00 și 19:30, a reunit peste 50 de participanți interesați de stabilitatea geopolitică a zonei. Masa rotundă a fost găzduită de Victor Negrescu, Vicepreședintele Parlamentului European, fiind organizată împreună cu Blocul Național Sindical și Europuls – Centrul de Expertiză Europeană.
Participanții la discuții au inclus reprezentanți ai lucrătorilor din industria românească de apărare și aeronautică, cercetători, experți din cadrul Uniunii Europene și al Alianței Nord-Atlantice, precum și diplomați români acreditați pe lângă UE și NATO. Discuțiile s-au concentrat pe identificarea surselor europene de finanțare pentru creșterea capacităților de apărare ale României. De asemenea, s-a pus accent pe mecanismele de achiziție comună care pot fi utilizate de industria națională de apărare.
Un subiect central al dezbaterii a fost procesul de operaționalizare a hubului de securitate maritimă de la Marea Neagră. Acest proiect, finalizat de România împreună cu Bulgaria, va fi amplasat la Constanța și Varna pentru a îmbunătăți supravegherea și protecția infrastructurii critice. Experții au evaluat stadiul actual de implementare, elementele care rămân nefinalizate și etapele necesare pentru ca acest hub să devină funcțional în contextul riscurilor de la Marea Neagră.
Victor Negrescu a subliniat necesitatea ca România să nu fie doar un simplu beneficiar al politicilor europene, ci un producător activ. Vicepreședintele a susținut crearea hubului de securitate maritimă și a solicitat un calendar clar și finanțare pentru protejarea porturilor și a rutei comerciale. El a menționat că industria românească trebuie să atragă tehnologie și să integreze companiile locale în lanțurile europene de producție, profitând de pregătirea inginerilor și tehnicienilor români.
Dumitru Costin, Președinte BNS, a evidențiat că securitatea depinde de capacitatea industrială de a produce și întreține echipamentele necesare. El a cerut investiții și comenzi predictibile pentru a susține potențialul industriei de apărare. Tana Foarfă, directoare executivă EUROPULS, a completat că România trebuie să știe exact ce poate oferi și ce îi lipsește pentru a se coordona eficient cu potențialul european în fața amenințărilor de război hibrid.
Contextul geopolitic al regiunii Mării Negre este marcat de presiuni asupra libertății de navigație și a infrastructurii critice, cauzate de războiul din Ucraina. Ca răspuns la aceste riscuri, Uniunea Europeană a adoptat în 2025 o abordare strategică dedicată regiunii. Această strategie vizează protejarea rutei comerciale și energetice, prin instituirea unor mecanisme de supraveghere maritimă și schimb de informații între statele membre UE și NATO.
