Comisia Europeană propune un nou pachet de măsuri legislative care să faciliteze mobilitatea lucrătorilor în cadrul Uniunii Europene. Obiectivul principal este ca diplomele și calificările profesionale să fie recunoscute instantaneu, iar drepturile sociale să rămână valide indiferent de țara în care lucrează un cetățean. În prezent, aproximativ 20 de milioane de persoane sunt considerate lucrători mobili în interiorul Uniunii Europene, fiind afectate de procedurile administrative actuale.
O schimbare majoră vizează digitalizarea documentelor de studii, de la nivelul învățământului secundar până la studiile doctorale. Acestea vor fi disponibile într-o infrastructură europeană securizată, putând fi accesate direct de pe telefon. Pentru cetățenii care doresc să lucreze în țări precum Germania, Franța, Italia sau Spania, procedura va fi simplificată prin o interfață unică. Documentele pot fi încărcate în limba de origine, iar platforma va efectua automat traducerea necesară pentru procesul de recunoaștere.
Recunoașterea automată a profesiilor va fi extinsă, fiind adăugată profesia de fizioterapeut pe lista actuală. Comisia pregătește de asemenea includerea altor zece profesii, precum inginerii civili, arhitecții peisagiști, tehnicienii biomedicali sau electricienii. Deși procesul de pregătire a mecanismului poate dura între unul și doi ani, scopul este ca efortul educațional să fie valorificat corect. Roxana Mînzatu a sublieniat că scopul nu este stimularea plecărilor, ci evitarea situațiilor în care oamenii lucrează sub nivelul calificării.
Paralel, se pune accent pe crearea unui pașaport digital de securitate socială pentru verificarea documentelor în timp real. Acest sistem va include informații despre asigurarea de sănătate, șomaj, pensie sau indemnizații de boală. În plus, Autoritatea Europeană a Muncii va avea puteri extinse pentru a efectua inspecții transfrontaliere și pentru a identifica riscurile de abuz sau de dumping social. Autoritatea va putea interveni și în cazurile care implică cetățeni din afara Uniunii Europene.
În cadrul prezentării, Roxana Mînzată a menționat că se discută și despre responsabilitatea juridică în cazul abuzurilor din lanțurile de subcontractare. Comisia intenționează să prezinte o propunere specifică pe acest subiect până la sfârșitul anului curent în cadrul discuțiilor cu partenerii sociali. Măsura vizează protecția lucrătorilor din sectoarele unde lanțurile de producție sunt foarte lungi, asigurând un cadru de lucru mai sigur și mai transparent pentru toți angajații.
Această evoluția vine într-un context în care mobilitatea forței de muncă este un element central al economiei europene. În 2023, datele arată că aproximativ 40% dintre angajații cu studii superioare provenind din afara Uniunii Europene lucrau în poziții sub nivelul calificării lor. Această discrepanță este semnificativă față de nivelul de 20% înregistrat pentru cetățenii europeni, evidențiind necesitatea unor mecanisme de integrare și recunoaștere mai eficiente la nivel de union.
