Comisia Europeană a prezentat un pachet de șase propuneri legislative menite să digitalizeze procesul de recunoaștere a calificărilor și a drepturilor sociale în cadrul Uniunii Europene. Obiectivul central este ca diplomele și calificările profesionale să fie accesibile într-o infrastructură securizată, permițând cetățenilor să își poarte competențele în orice stat membru. Acest proces de digitalizare vizează atât învățământul secundar și profesional, cât și studiile universitare sau doctorale.
Prin noile măsuri, statele membre vor transforma calificările în credențiale digitale, care vor putea fi accesate inclusiv prin telefon. Această schimbare va simplifica procedura pentru cetățenii care doresc să lucreze în țări precum Germania, Franța, Italia sau Spania. Comisia propune o interfață unică, disponibilă în limbile oficiale ale UE, care va permite verificarea cerințelor profesionale și depunerea documentelor. Traducerea va fi realizată automat, eliminând necesitatea deplasărilor la diverse instituții pentru a înțelege procedurile necesare.
O altă schimbare majoră vizează extinderea listei de profesii cu recunoaștere automată. În prezent, din cele 5.700 de profesii reglementate din Uniunea Europeană, doar un număr redus beneficiază de acest sistem. Roxana Mînzatu a anunțat că profesia de fizioterapeut este inclusă acum în această listă. De asemenea, se pregătește mecanismul pentru alte zece profesii, precum inginerii civili, arhitecții peisagiști sau electricienii, procesul de implementare pentru aceste categorii fiind estimat la un an sau doi.
Paralel, se propune crearea unui pașaport digital de securitate socială pentru lucrătorii mobili. Acest instrument va permite verificarea în timp real a documentelor de asigurare de sănătate, șomaj, pensie sau indemnizații de boală. Scopul este de a reduce birocrația și problemele generate de formularele pe hârtie pentru cei care lucrează în alte state membre. Acest sistem va asigura că drepturile sociale ale unui angajat sunt protejate și ușor de verificat indiferent de locația de lucru.
Autoritatea Europeană a Muncii va beneficia de puteri extinse, putând iniția inspecții transfrontaliere pentru a identifica riscurile de exploatare sau abuz. Instituția va putea interveni și în cazurile care implică cetățeni din afara UE, monitorizând situațiile de risc ridicat. Roxana Mînzată a sublieniat că scopul nu este de a încuraja migrația, ci de a evita situațiile în care specialiștii lucrează sub nivelul calificării lor din cauza dificultăților de recunoaștere a diplomelor.
În prezent, mobilitatea în interiorul Uniunii Europene este o realitate pentru aproximativ 20 de milioane de persoane. Această mișcare este marcată de o disparitate în ceea ce privește nivelul de calificare recunoscută, în special pentru lucrătorii din afara UE. În anul 2023, circa 40% dintre angajații cu studii superioare veniți din afara Uniunii Europene ocupau poziții sub nivelul calificării lor, în timp ce pentru cetățenii UE această cifră era de aproximativ 20%.
