Seteizeci și șapte de directori executivi din sectorul telecomunicațiilor europene au emis un avertisment privind impactul financiar al noilor reglementări propuse de Uniunea Europeană. Această inițiativă vizează restricționarea furnizorilor de echipamente considerați cu risc ridicat, o măsură care ar putea genera costuri uriașe pentru industria de profil. Conform datelor, eliminarea furnizorilor precum Huawei și ZTE ar putea costa sectorul până la 40 de miliarde de euro, într-un moment de presiune financiară majoră.
Propunerea de reglementare face parte din Digital Networks Act, un act prezentat în ianuarie, care vizează securitatea cibernetică în rețelele digitale. Deși textul nu numește direct companiile chineze, el stabilește că operatorii vor avea la dispoziție o perioadă de trei ani pentru a elimina echipamentele furnizorilor desemnați drept riscant. Această schimbare reflectă tensiunile comerciale dintre Bruxelles și Beijing, afectând planurile de dezvoltare ale infrastructurilor de 5G și 6G.
Grupul de lobby Connect Europe a semnat o scrisoare deschisă pentru a exprima îngrijorările privind Cybersecurity Act. Această scrisoare a fost susținută de 17 directori de rang înalt, inclusiv lideri de la Orange, Deutsche Telekom și Telefónica. Aceștia susțin că noile norme riscă să privească sectorul de capitalul necesar pentru investiții în rețelele de fibră optică și tehnologiile de ultimă generație, afectând stabilitatea financiară a operatorilor.
În prezent, documentul este supus negocierilor între Parlamentul European și guvernele celor 27 de state membre ale Uniunii Europene. Situația este complexă, deoarece implementarea restricțiilor a fost neuniformă în Europa. În timp ce țări precum Suedia și Letonia au aplicat deja restricții efective, alte națiuni au adoptat abordări diferite. De exemplu, Germania a convenit cu operatorii să elimine componentele Huawei și ZTE din rețelele centrale până la sfârșitul anului 2026.
Impactul acestor măsuri variază semnificativ de la o țară la alta în cadrul blocului european. În România și Estonia, legislația adoptată în 2021 a dus practic la excluderea furnizorilor chinezi din rețele. În schimb, Franța a optat pentru o metodă mai graduală, refuzând doar reînnoirea licențelor pentru echipamentele Huawei pe măsură ce acestea expiră. Această diversitate de abordări evidențiază lipsa unui consens unitar privind gestionarea riscurilor de securitate cibernetică.
Evoluția reglementărilor în Europa reflectă o tendință de securitate crescută, însă implementarea rămâne fragmentată între statele membre. În timp ce unele țări au optat pentru eliminări complete, altele urmează calendare de tranziție lungi, precum Germania, care vizează eliminarea componentelor de transport până în 2029. Această diversitate de proceduri subliniază dificultatea de a armoniza standardele de securitate cibernetică în cadrul întregului continent european.
