Doar 15% din suma de 6,5 miliarde EUR alocată direct prin fondurile regionale ale actualului buget european pentru natură, biodiversitate și Natura 2000 a fost cheltuită până în prezent. Această cifră a fost prezentată de Comisia Europeană în cadrul Parlamentului European, în timpul unei dezbateri desfășurate pe 7 octombrie. Discuția a vizat aplicarea Regulamentului privind restaurarea naturii, într-un context marcat de îngrijorări privind costurile pentru sectoarele de agricultură și silvicultură.
Fondurile menționate nu reprezintă un buget nou sau sume suplimentare anunțate recent, ci sunt resurse regionale deja existente în cadrul actualului cadru financiar. Comisia Europeană utilizează acest procent scăzut de utilizare pentru a argumenta necesitatea unei gestionări mai eficiente a banilor disponibili. Executivul european susține că, înainte de a solicita resurse noi, statele membre trebuie să optimizeze utilizarea finanțării care este deja alocată pentru protejarea ecosistemelor și a biodiversității.
Implementarea Regulamentului privind restaurarea naturii impune statelor membre obligativitatea de a pregăta planuri naționale detaliate. Prin aceste documente, guvernele trebuie să stabilească locurile și metodele specifice prin care vor atinge obiectivele de refacere a ecosistemelor terestre și marine. Regulamentul vizează restaurarea a cel puțin 20% din suprafețele terestre și marine ale Uniunii Europene până în anul 2030, oferind în același timp flexibilitate pentru a integra activitatea productivă.
Procesul de elaborare a acestor planuri naționale a întâmpinat dificultăți, fiind marcat de întârzieri semnificative. La termenul de 1 septembrie, doar o parte dintre statele membre transmiseseră proiectele necesare, ceea ce a impus solicitarea unor documente cât mai rapide de către Comisia Europeană. Elaborarea acestor planuri este considerată un exercițiu complex, care necesită o coordonare riguroasă între ministere, administrații locale și consultări extinse cu fermierii sau proprietarii de terenuri.
În cadrul Parlamentului European, pozițiile privind finanțarea acestor măsuri rămân puternic divizionate între eurodeputați. Unii solicită fonduri europene distincte, care să nu fie extrase din resursele destinate agriculturii sau din Politica Agricolă Comună, pentru a nu pune presiune pe bugetele fermelor. În schimb, alți reprezentanți au exprimat temeri legate de impactul costurilor regulamentului asupra utilizării terenurilor și de riscul impunerii unor restricții suplimentare pentru silvicultură.
Comisia Europeană propune ca viitorul buget al UE să mențină obiectivele de cheltuieli pentru climă și mediu, estimând că cel puțin 35% din resurse ar trebui direcționate către aceste scopuri. În anumite componente, precum planurile naționale sau Fondul european pentru competitivitate, executivul propune chiar un prag de 43%. Această strategie urmărește ca planurile de restaurare să servească drept referință pentru programarea investițiilor în următorul ciclu bugetar al Uniunii Europene.
