Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) desfășoară un proces extins de reevaluare a aditivilor alimentari autorizați în Uniunea Europeană înainte de data de 20 ianuarie 2009. Această procedură vizează aplicarea unui regulament care impune verificarea periodică a substanțelor pe baza celor mai recente cunoștințe științifice disponibile. Scopul final este emiterea unor avize științifice actualizate pentru a asigura siguranța consumatorilor din cadrul pieței europene.
Deși finalizarea acestui volum imens de muncă era programată inițial pentru anul 2020, procesul de audit încă se desfășoară. Din cauza volumului mare de date și a necesității de a solicita informații suplimentare pentru finalizarea evaluărilor, experții au reușit până în prezent să reevalueze peste 70% din cele 315 substanțe vizate. Restul de aproximativ o treime din aditivi rămân în continuare sub analiza riguroasă a autorității europene.
Experții de la EFSA utilizează metode complexe pentru a verifica datele, realizând apeluri pentru colectarea informațiilor sau efectuând căutări bibliografice actualizate. Această metodologie permite raportarea substanțelor la cele mai recente cerințe științifice apărute de la ultima evaluare realizată de EFSA sau de către Comitetul Științific pentru Alimentație. Astfel, orice schimbare în înțelegerea riscurilor poate duce la modificarea statutului de siguranță al unui ingredient.
Impactul acestor reevaluări este deja vizibil în industria alimentară, prin interzicerea unor substanțe care au fost considerate periculoase. Un exemplu major este dioxidul de titan (E171), interzis din 2022 deoarece cercetătorii au indicat riscuri de genotoxicitate. Această substanță era utilizată ca colorant în produse diverse, precum guma de mestecat, produse de patiserie, suplimente alimentare, supe sau bulionuri. Totodată, colorantul Red 2G (E128), folosit în rețete de burgeri, a fost interzis fiind considerat carcinogen.
Conform normelor Comisiei Europene, toți aditivii trebuie menționați obligatoriu pe etichetele produselor alimentare și de băutură. Consumatorii trebuie să poată identifica atât funcția acestora, precum coloranți, conservanți sau emulgatorii, cât și substanța specifică prin numărul E sau denumirea completă. Aditivii pot fi de origine naturală, precum vitamina C sau lecitina, ori pot fi derivați din surse minerale sau sintetizați pe cale chimică pentru a îmbunătăți textura sau aspectul alimentelor.
Regulamentul european privind etichetarea și siguranța alimentară impune ca orice substanță adăugată să respecte criterii stricte de puritate și specificații legale clare. Aceste norme sunt esențiale pentru a permite identificarea precisă a ingredientelor, fie că acestea sunt antioxidanți, stabilizatori, agenți de gelifiere sau îndulcitori, asigurând astfel un cadru de monitorizare constantă a compoziției produselor de care depinde sănătatea publică în Uniunea Europeană.
