Președintele francez Emmanuel Macron a solicitat președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relaxarea normelor Uniunii Europene privind compoziția combustibililor și reducerea emisiilor de metan. Demersul are ca scop principal controlul prețurilor la energie, care au intrat într-o fază de ascensiune bruscă. Macron dorește ca Bruxelles-ul să intervină pentru a proteja capacitățile de import și producție pe termen scurt, într-un context de instabilitate energetică majoră.
Solicitarea principală vizează amânarea cu cel puțin un an a noilor norme UE care impun sancțiuni companiilor din sectorul petrolier și al gazelor naturale. Aceste penalități sunt aplicate entităților care nu raportează emisiile de metan sau nu adoptă planuri de reducere a acestora. Deși Comisia recomandase amânarea sancțiunilor până la sfârșitul anului 2029, Macron cere o certitudine juridică sporită pentru importatorii de combustibili fosili prin această amânare explicită.
Pe lângă reglementările privind metanul, președintele francez a propus relaxarea temporară a normelor privind calitatea combustibililor, vizând parametri precum densitatea și limitele de vaporizare. Macron a sugerat, de asemenea, limitarea utilizării unei cantități mai mari de biocombustibili în motorină. Aceste măsuri sunt propuse pentru a atenua impactul economic al creșterii prețurilor, în condițiile în care guvernul francez nu poate reduce taxele pe carburanți din cauza limitărilor bugetare.
Criza energetică este alimentată de conflictul din Orientul Mijlociu, care a dus la creșterea prețului petrolului la cel mai ridicat nivel din luna mai. Prețurile la gaze s-au dublat după atacurile SUA și Israel asupra Iranului din februarie, evenimente care au provocat închiderea Strâmtorii Ormuz și bombardarea instalațiilor GNL din Qatar. În acest context, Macron a convocat liderii partidelor pentru o reuniune de criză și a anunțat că Franța va găzdui o reuniune G7.
Presiunea internă asupra lui Macron este crescută din cauza riscului de tulburări sociale cauzate de costurile ridicate ale combustibililor. Guvernul francez a renunțat deja la obiectivul de a reduce deficitul la 5% din PIB în acest an, invocând războiul din Orientul Mijlociu și o creștere economică mai lentă. Premierul Sébastien Lecornu a promis însă că acest obiectiv de deficit va fi atins anul viitor prin măsuri de austeritate de 54 de miliarde de euro.
Evoluția politică europeană este marcată de tensiuni constante între obiectivele climatice ale Green Deal și necesitatea securității energetice. În timp ce reglementările privind metanul sunt criticate de guvernul SUA și de Qatar pentru riscurile aduse importurilor, liderii europeni caută un echilibru între tranziția verde și stabilitatea prețurilor. Această dilemă devine critică în perioadele de conflict geopolitic care afectează direct fluxurile de hidrocarburi.
