Uniunea Europeană a lansat, pe 19 octombrie, exercițiul EU Integrated Resolve 2026, un test de rezistență desfășurat până la data de 20 noiembrie. Acest exercițiu vizează testarea capacității instituțiilor europene de a răspunde la o criză hibridă cu efecte atât în interiorul, cât și în afara Uniunii. Miza principală este menținerea funcționării societății și a serviciilor critice, precum funcționarea spitalelor sau livrarea ajutoarelor de urgență.
Un aspect central al exercițiului vizează identificarea legăturilor dintre incidente aparent izolate, precum defecțiunile informatice, perturbările navigației sau apariția documentelor confidențiale în spațiul public. Provocarea strategică constă în protejarea populației în timpul proceselor de verificare și în diferențierea dintre afectarea sistemelor administrative și compromiterea echipamentelor fizice. Într-un port, de exemplu, indisponibilitatea documentelor poate întârzia transporturile, în timp ce atacurile asupra echipamentelor pot pune în pericol operațiunile fizice.
Un alt nivel de analiză vizează propagarea crizelor între infrastructuri, unde o întrerupere a energiei poate afecta telecomunicațiile, apa sau serviciile medicale. Evaluarea separată a fiecărei infrastructuri riscă să rateze aceste vulnerabilități comune, deoarece rezervele depind de combustibil și personal. Totodată, integritatea datelor este pusă la încercare, deoarece alerte false sau mesaje atribuite greșit autorităților pot determina decizii periculoase, chiar dacă sistemele tehnice rămân funcționale.
Componenta informațională poate amplifica impactul oricărei crize, prin utilizarea unor mesaje care imită autoritățile pentru a schimba comportamentul populației. Campaniile coordonate pot prezenta măsurile de protecție drept dovezi ale pierderii controlului, ceea ce impune verificarea metodelor de autentificare a mesajelor. Coordonarea cu NATO aduce, de asemenea, dificultăți legate de infrastructurile utilizate simultan de economie și apărare, precum porturile, căile ferate sau rețelele de energie.
Pentru România, scenariul relevant ar putea implica asocierea perturbării navigației prin satelit cu dificultăți informatice într-un port și avertismente false privind siguranța rutelor. Testarea rezilienței se măsoară prin timpul scurs între primul semnal de alertă și implementarea primei măsuri care reduce paguba. Este esențial ca operatorii și cetățenii să primească instrucțiuni utile și ca restabilirea serviciilor să se facă pe baza unor dovezi că vulnerabilitatea a fost controlată.
EU Integrated Resolve 2026 se înscrie în obiectivele Strategiei europene pentru pregătirea în situații de criză, prezentată în martie 2025. Această strategie pune accent pe cooperarea între diferite domenii, niveluri ale guvernării și actorii sociali sau economici. Scopul final este descoperirea slăbiciunilor instituționale înainte ca acestea să afecteze cetățenii, asigurând o protecție adaptată și accesibilă pentru toate categoriile de populație.
