Comisia pentru dezvoltare regională a Parlamentului European a adoptat o rezoluție prin care solicită un tratament financiar distinct pentru regiunile situate la frontiera estică a Uniunii Europene. Propunerea vizează viitorul buget european pentru perioada 2028–2034 și include posibilitatea de a rezerva până la 10% din bugetele unor instrumente UE relevante pentru aceste zone. România face parte din grupul celor nouă state membre vizate de această abordare europeană, alături de Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Bulgaria.
Eurodeputații propun ca până la 10% din resursele unor instrumente europene specifice să fie direcționate către regiunile de la est, însă această cifră nu se referă la 10% din întregul buget al UE. Documentul solicită, de asemenea, o alocare suplimentară dedicată, reguli de utilizare mai flexibile și un mecanism special de cofinanțare pentru zonele care se confruntă cu costuri geopolitice ridicate. Rezoluția a fost adoptată în cadrul REGI cu 23 de voturi pentru, două împotrivă și șase abțineri, urmând să fie prezentată în plen în luna noiembrie.
Pentru viitoarele programe de cooperare Interreg, comisia cere alocarea a cel puțin 150 de milioane EUR pentru a compensa pierderea finanțărilor de cooperare care au fost suspendate cu Rusia și Belarus. În ceea ce privește ratele de finanțare, eurodeputații solicită o cofinanțare europeană de până la 95% pentru proiectele din regiunile estice. În cazul proiectelor care sunt considerate de importanță deosebită pentru securitate, reziliență sau infrastructură critică, rata de cofinanțare ar putea ajunge chiar și la 100%.
România este inclusă în această strategie regională, însă nici rezoluția REGI, nici documentația EPRS nu stabilesc o sumă specifică care ar trebui să îi revină automat. Obiectivul eurodeputaților este de a schimba modul în care bugetul european tratează regiunile de la frontiera estică, trecând de la dependența de liniile naționale și regionale obișnuite la utilizarea unor instrumente financiare care să reflecte nevoile specifice. Această schimbare ar trebui să permită abordarea problemelor de securitate fără a compromite dezvoltarea economică sau serviciile publice.
Investițiile vizate de această propunere depășesc domeniul apărării, vizând sănătatea, drumurile, energia, infrastructura maritimă și digitală, precum și conectivitatea și pregătirea civilă. Rezoluția subliniază faptul că finanțarea securității nu trebuie să ducă la reducerea investițiilor tradiționale în dezvoltarea socială, deoarece acest lucru ar putea accentua depopularea și declinul economic. În prezent, România beneficiază de resurse în cadrul arhitecturii financiare 2021–2027, însă propunerile actuale se referă strict la perioada de după anul 2027.
În contextul actual, Comisia Europeană a adoptat deja în februarie o strategie pentru regiunile estice din cele nouă state membre, inclusiv România. Această strategie răspunde provocărilor generate de războiul Rusiei împotriva Ucrainei, abordând probleme precum securitatea, scăderea investițiilor, depopularea și presiunea asupra serviciilor locale. România intră în acest cadru prin poziția sa la Marea Neagră și prin frontiera cu Ucraina, fiind vizată de aceste măsuri de reziliență regională.
