Un grup format din 58 de eurodeputați a solicitat marți Comisiei Europene să ia măsuri de protecție pentru Curtea Penală Internațională (CPI). Aceștia cer ca instanța cu sediul în Olanda să fie ferită de sancțiunile impuse de Statele Unite, care ar putea compromite grav activitatea organizației. Parlamentarii au subliniat că aceste restricții pot avea efecte devastatoare asupra funcționării curții internaționale.
Solicitarea a fost adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, prin intermediul unei scrisori consultate de Euronews. Eurodeputații au descris situația ca fiind un atac al unei puteri străine asupra unei entități de pe teritoriul UE. Documentul a fost redactat de Dirk Gotink, reprezentant al Partidului Popular European (PPE), și de Aurore Lalucq, din grupul Socialiștilor și Democraților (S&D), fiind semnat de reprezentanți din PPE, S&D, Renew Europe și Verzi/ALE.
Pentru a contracara presiunea externă, parlamentarii propun activarea „Statutului de blocare” al Uniunii Europene. Acest mecanism este conceput pentru a proteja companiile și persoanele fizice europene de efectele sancțiunilor impuse de state străine în afara jurisdicției lor. Comisia Europeană are posibilitatea de a include anumite legi străine pe lista vizată de acest statut, însă procesul necesită examinarea de către Parlamentul European și de către statele membre ale UE.
Conflictul a izbucnit după ce administrația președintelui american Donald Trump a anunțat sancțiuni împotriva CPI, ca reacție la mandatul de arestat emis pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și la ancheta privind acțiunile trupelor americane în Afganistan. După o perioadă de grație de șase luni, restricțiile ar putea împiedica băncile și companiile americane să mai colaboreze cu instanța. Deși există excepții pentru software, plăți și telecomunicații, CPI ar putea întâmpina dificultăți majore în plata facturilor și tranzacțiile financiare.
Impactul sancțiunilor se poate extinde și asupra sectorului privat european, afectând băncile, companiile de asigurări și alte firme intermediare care dețin interese comerciale în Statele Unite. Deși șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat că amenințarea cu sancțiuni este inacceptabilă, Uniunea Europeană nu a implementat încă nicio măsură concretă pentru a răspunde acestei situații. Parlamentarii insistă pe utilizarea tuturor instrumentelor disponibile pentru a asigura independența instanței.
Curtea Penală Internațională este o instituție globală care numără 125 de state membre. Deși Statele Unite au semnat Statutul de la Roma, documentul prin care a fost înființată această instanță, acestea nu au ratificat niciodată acest document, ceea ce explică tensiunile diplomatice și juridice actuale dintre Washington și organismul de la Haga.
