Capitalele europene analizează noi modalități de a răspunde colectiv actelor de agresiune ale Rusiei care se situează sub pragul unui atac armat. Discuțiile vizează implementarea unor mecanisme care să descurajeze războiul hibrid purtat de Moscova, în condițiile în care unele state consideră că sistemele actuale sunt insuficiente. Obiectivul principal este stabilirea unor răspunsuri coordonate pentru a contracara sabotajele, incendiile și acțiunile de destabilizare care afectează regiunea.
Miniștrii apărării din UE urmează să se reúna luni la Bruxelles pentru a discuta o propunere a Comisiei Europene. Aceasta vizează crearea unui nou Protocol de Securitate de Urgență, care ar putea fi activat imediat ce țările sunt lovite de atacuri de acest tip. Acest mecanism ar permite coordonarea unor răspunsuri eficiente, oferind o structură de intervenție atunci când incidentele hibride afectează stabilitatea statelor membre.
Noul protocol propus ar putea semăna cu consultările declanșate în baza Articolului 4 al NATO, utilizat atunci când un aliat consideră că securitatea sa este amenințată. Totuși, diplomații europeni au semnalat o confuzie privind natura acestui instrument și au manifestat reticențe față de orice mecanism care ar putea concura cu procesele NATO. Există temeri că crearea unor trasee decizionale suprapuse ar putea îngreuna reacția rapidă a aliaților.
Andrius Kubilius, comisarul european pentru apărare, a subliniat necesitatea unei strategii de apărare hibridă pentru a contracara amenințările actuale. Acesta a declarat că, dacă Europa se confruntă cu război hibrid, trebuie să fie pregătită cu mijloace adecvate de răspuns. Kubilius a adăugat că nivelul durerii provocate de răspunsul european ar trebui să fie similar cu cel al acțiunilor hibride dureroase desfășurate de Rusia.
Țările europene au acuzat Moscova de o serie de incidente grave, precum atacuri cibernetice și tentativa de atac cu drone înarmate asupra aeroportului Leipzig/Halle. De asemenea, au fost raportate aruncări în aer a unor linii feroviare în Polonia și incendierea unor depozite sau fabrici. Deși aceste acte au provocat indignare la nivel internațional, până în acest moment nu a existat un răspuns colectiv clar și unitar din partea comunității.
Aceste discuții despre securitatea hibridă apar într-un context în care stabilitatea infrastructurii critice este constant amenințată de acțiuni de sabotaj. În cadrul NATO, Articolul 4 a fost invocat de nouă ori în istorie, inclusiv de două ori în cursul anului trecut, subliniind importanța consultărilor în momente de tensiune. Europa încearcă acum să completeze acest cadru de securitate prin noi instrumente de coordonare internă.
