Sondajele realizate de Comisia Europeană pentru perioada iulie-septembrie 2026 indică o creștere a așteptărilor inflaționiste în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE). Indicatorul de sold conjunctural pentru UE27 a urcat de la 29,2 în iulie la 33,9 în septembrie, în timp ce media pentru grupul de țări ECE a crescut de la 28,4 la 32,7. Această evoluție reflectă o neîncredere crescută a consumatorilor în stabilitatea prețurilor pe termen scurt.
În cadrul regiunii ECE, cea mai mare parte a creșterii neîncrederii s-a produs în luna august, în timp ce media regională a rămas stabilă în septembrie. Această redresare a așteptărilor a survenit pe fondul noilor tensiuni geopolitice și al creșterii prețurilor la energie, gaze și petrol. În acest context, România a consemnat majorări ale așteptărilor, alături de Slovenia și Polonia, state unde această tendință a fost mai pronunțată.
Pentru băncile centrale, aceste date impun o monitorizare atentă, deoarece așteptările ridicate pot intensifica revendicările salariale și pot influența stabilirea prețurilor. România a înregistrat una dintre cele mai ridicate rate anuale de inflație din septembrie, cu un nivel de 6,5%, fiind urmată de Lituania cu 6,1% și Bulgaria cu 5,6%. Deși așteptările sunt sub nivelurile din primăvară, creșterea constantă din iulie până în septembrie indică o inversare a îmbunătățirii anterioare.
Sectorul energiei este marcat de o „furtună perfectă”, prețurile petrolului și gazelor fiind influențate de conflictul dintre SUA și Iran. Costurile transportului maritim au atins niveluri record, iar produsele rafinate se confruntă cu perturbări din cauza atacurilor cu rachete și drone asupra rafinăriilor din Orientul Mijlociu și Rusia. Prețurile energiei au crescut mult mai rapid după acest conflict decât în urma invadării Ucrainei de către Rusia.
Și prețurile alimentelor sunt supuse unor presiuni severe, în urma creșterii costurilor la îngrășăminte, pesticide și energie. De la declanșarea conflictului dintre SUA și Iran, prețul orezului a urcat cu 70%, cel al zahărului cu 42%, iar porumbul, soia și grâul s-au apreciat cu 10-20%. Incertitudinea este amplificată de fenomenul El Niño, care are o probabilitate de 75% să fie cel mai intens din 1950 în parte în perioada octombrie-decembrie.
Evoluția inflației în Europa este strâns legată de deciziile politicii monetare ale instituțiilor europene. În acest context, Banca Centrală Europeană analizează posibilitatea de a majora dobânzile cu încă 25 de puncte de bază în acest an, pentru a contracara presiunile inflaționiste. Această măsură ar putea influența direct costul creditelor și puterea de cumpărare a populației din statele membre.
