Companiile care gestionează infrastructura critică din Europa caută noi modalități de a-și consolida capacitățile de apărare împotriva amenințărilor reprezentate de drone. Guvernele din diverse state europene analizează posibilitatea de a permite operatorilor autorizați să detecteze, să bruieze sau chiar să doboare aparate care pătrund în zonele sensibile. Această mișcare strategică vine ca răspuns la riscul crescut de atacuri hibride care ar putea afecta rețelele energetice și ar putea lăsa milioane de cetățeni fără electricitate sau căldură.
Franța a luat deja pași concreți prin adoptarea unei legi în august care permite operatorilor autorizați și contractorilor să neutralizeze dronele în apropierea obiectivelor desemnate. Această decizie a fost influențată de numeroase incursiuni ale dronelor deasupra unor baze militare și obiective sensibile, precum baza de submarine nucleare Île Longue. Guvernul francez intenționează ca până în 2027 o listă extinsă de obiective vitale să fie dotată cu tehnologii de apărare, oferind companiilor precum EDF sau SNCF un catalog de sisteme aprobate.
În Germania și Austria, autoritățile analizează modul în care companiile private și operatorii de stat pot fi implicați legal în intervențiile împotriva dronelor. Germania examinează posibilitatea de a extinde competențele de combatere, deși în prezent aceste operațiuni intră sub responsabilitatea poliției. Tensiunile au crescut după un incident de pe aeroportul Leipzig/Halle, unde a fost descoperită o dronă încărcată cu explozibili, eveniment pentru care Germania a atribuit responsabilitatea Rusiei, în ciuda negațiilor Moscovei.
Polonia a optat pentru o abordare mult mai fermă, companiile de acolo instalând deja sisteme de combatere și organizând exerciții comune cu unitățile militare și de poliție. În jurul unor obiective energetice critice au fost stabilite zone cu acces restricționat, unde unitățile de securitate au autorizația de a distruge sau dezactiva aparatele care pătrund neautorizat. Totuși, operatorii de pe flancul estic al NATO solicită clarificări juridice privind răspunderea pentru eventualele daune materiale sau victime cauzate de aceste intervenții.
Există însă și opoziție în interiorul sectorului, precum în cazul Finlandei, unde unii directori executivi consideră că apărarea infrastructurii trebuie să rămână exclusiv în mâinile forțelor armate. Asta Sihvonen-Punkka, de la Fingrid, și Jari Stenius, de la Fortum, susțin că acordarea acestor competențe companiilor de utilități ar reprezenta o schimbare majoră ce necesită o analiză juridică riguroasă. Această dezbatere subliniază dificultatea de a echilibra nevoia de protecție rapidă cu riscurile legale și operaționale asociate.
Evoluția tehnologiei de combatere a dronelor depășește în prezent viteza cu care sunt actualizate reglementările juridice în Europa. În timp ce sistemele moderne permit identificarea și neutralizarea amenințărilor în câteva secunde, lipsa unui cadru legal clar privind răspunderea civilă în cazul unor pagube colaterale încetinește investițiile. Companiile de apărare, precum Rheinmetall, observă o creștere rapidă a interesului pentru aceste tehnologii, dar subliniază că fragmentarea responsabilităților rămâne un obstacol major pentru operatorii privați.
