Scumpirea semnificativă a gazelor naturale modifică radical echilibrul energetic din Europa, forțând producătorii de electricitate să revină la utilizarea cărbunelui. În următoarele șase luni, se estimează că producția de energie bazată pe acest combustibil fosil ar putea crește cu aproximativ 25%, în timp ce centralele alimentate cu gaze vor pierde teren pe piață. Această schimbare de paradigmă vine ca răspuns la volatilitatea prețurilor și la dificultățile de aprovizionare.
Instabilitatea pieței energetice este alimentată de conflictul dintre Iran și SUA, precum și de perturbarea transporturilor de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz. Această arteră strategică a comerțului energetic mondial este esențială pentru stabilitatea fluxurilor de gaze. Ca urmare a acestor tensiuni, prețul de referință al gazelor a depășit în luna septembrie pragul de 80 de euro/MWh, înregistrând cel mai înalt nivel din ultimii trei ani.
Conform datelor furnizate de compania de analiză ICIS, la aceste niveluri de cost, centralele care utilizează cărbune și lignit au devenit, în medie, mai profitabile decât cele pe gaze. Această evoluție marchează o inversare a tendințelor de decarbonizare observate în Uniunea Europeană în ultimele decenii. Dacă în anul 1990 cărbunele asigura peste o treime din producția de electricitate, ponderea sa a scăzut până în 2025 la doar 9,2%, cel mai mic nivel înregistrat.
Capacitatea de a compensa scumpirile prin arderea cărbunelui este însă limitată de închiderea numeroaselor centrale în perioada recentă. Germania, cea mai mare piață de electricitate și cel mai mare consumator de gaze din Europa, se apropie de limita practică a producției pe bază de cărbune în trimestrul al patrulea. Florian Boehnke, analist ICIS, a subliniat că, chiar dacă prețul gazelor ar ajunge la 100 de euro/MWh, sectorul energetic nu ar mai putea reacționa cu mult.
Analiza realizată de Marta Wroniszewska, de la Veyt, sugerează că utilizarea cărbunelui ar putea rămâne mai ieftină decât cea a gazelor până în martie 2028. Deși energia regenerabilă poate ajuta la echilibrarea sistemului, aceasta depinde de condițiile meteorologice, precum vântul sau soarele. Din acest motiv, combustibilii fosili rămân necesari pentru stabilizarea rețelelor în momentele în care producția regenerabilă este insuficientă, în special în timpul lunilor de iarnă.
Contextul energetic european este marcat de o vulnerabilitate crescută a sistemelor de producție controlabile. În Germania, această situație este agravată de faptul că ultimele reactoare nucleare au fost închise în anul 2023. Eliminarea energiei nucleare din mixul energetic a redus numărul de surse pe care sistemul le poate utiliza atunci când condițiile meteorologice nu permit o producție regenerabilă suficientă pentru a acoperi cererea ridicată a consumatorilor.
