Comisia Europeană pregătește o revizuire a regulilor privind rezervele strategice de petrol, ca răspuns la vulnerabilitățile evidențiate de conflictul din Orientul Mijlociu. Această inițiativă legislativă, care va face parte din pachetul european privind securitatea energetică, urmează să fie prezentată în lunile următoare. Apostolos Tzitzikostas, comisarul pentru transport durabil și turism, a avertizat că situația poate deveni mult mai dificilă în perioada toamnei și a iernii, în cazul în care războiul continuă și cererea sezonieră de carburanți crește.
Deși în prezent Uniunea Europeană nu se confruntă cu lipsa de motorină sau de combustibil pentru aviație, marja de siguranță este în continuă îngustare. Evaluarea oficială indică faptul că cererea actuală este acoperită prin producția rafinăriilor europene și prin importuri alternative de pe piețele mondiale. Totuși, volatilitatea rămâne ridicată, în special pentru kerosen și motorină, iar piața combustibilului pentru aviație este considerată deja o zonă sensibilă, cu riscul unui deficit important în trimestrul al patrulea.
Noua abordare a Bruxellesului pune accent pe faptul că disponibilitatea țițeiului nu garantează automat existența produselor rafinate necesare consumatorilor. Problema centrală vizează viteza cu care petrolul poate ajunge la rafinării și cât de rapid pot fi livrate produsele finite către clienți. Din acest motiv, Comisia analizează necesitatea unor cerințe de stocare distincte pentru anumite produse petroliere, deoarece stocurile de produse deja rafinate pot fi utilizate mult mai rapid în cazul unor întreruperi ale transportului sau ale rafinării.
Legislația actuală impune fiecărui stat membru să mențină rezerve de țiței sau produse petroliere echivalente cu cel puțin 90 de zile de importuri nete sau 61 de zile de consum intern. Bruxellesul vrea să adapteze acest mecanism, construit pentru o arhitectură energetică diferită, la noile realități geopolitice. Statele trebuie să aibă planuri de urgență și proceduri pentru eliberarea rapidă a rezervelor, existând și un mecanism de coordonare europeană în legătură cu sistemul Agenției Internaționale a Energiei.
În trecut, Europa a apelat deja la astfel de rezerve pentru a gestiona perturbările de aprovizionare. În martie 2026, statele membre ale Agenției Internaționale a Energiei au convenit o acțiune coordonată prin care au pus pe piață 400 de milioane de barili din rezervele de urgență. Această măsură a fost luată ca răspuns la perturbările cauzate de conflictul din Orientul Mijlociu, oferind un sprijin temporar prin produse petroliere rafinate, deși mecanismul nu este conceput pentru a înlocui permanent oferta de pe piață.
Gestionarea securității energetice europene rămâne un subiect critic în contextul tensiunilor geopolitice globale. În timp ce Bruxellesul monitorizează situația împreună cu Agenția Internațională a Energiei, autoritățile consideră că soluția pe termen lung nu constă doar în creșterea stocurilor. Strategia europeană include și reducerea dependenței de combustibili fosili importați, diversificarea surselor de energie și dezvoltarea unor alternative la transportul auto pentru a asigura o stabilitate structurală.
