Europa intră în sezonul rece într-un context de instabilitate energetică, marcat de dublarea prețurilor la gaz în ultimele două luni. Situația este agravată de depozitele de gaze care sunt mult mai goale decât în anii precedenți, ceea ce pune sub amenințare stabilitatea industrială. Prețul gazului european a depășit recent pragul de 75 de euro/MWh, o valoare de peste două ori mai mare față de nivelul înregistrat anul trecut.
Conflictul din Orientul Mijlociu și dificultățile de transport prin Strâmtoarea Ormuz au dus la creșterea cotațiilor, care au atins cele mai înalte niveluri din ultimul tri an în Marea Britanie și Uniunea Europeană. Această volatilitate afectează direct companiile mari consumatoare, precum Bridgnorth Aluminium, care plătește aproximativ 1,1 milioane de lire sterlane pe lună pentru gaze și electricitate. Această companie britanică analizează deja posibilitatea de a prelungi vacanța de Crăciun sau de a muta lucrări de mentenanță în ianuarie.
Nivelul rezervelor de gaze este critic, depozitele europene fiind alimentate doar în proporție de 66%-67%, un nivel minim pentru această perioadă în ultimul deceniu și jumătate. În Germania, capacitatea de stocare este de aproximativ 53%-54%, în timp ce în Olanda cifrele sunt și mai mici. Întreruperile transporturilor de gaze naturale lichefiate din Orientul Mijlociu au împiedicat refacerea rezervelor în timpul verii, perioada în care statele europene cumpără de regulă gaz mai ieftin.
Industria de oțel, cea de chimie și cea auto sunt în prag de a pierde competitivitatea în fața competitorilor din China, Statele Unite sau India. Eurofer avertizează că costurile ridicate vor duce la întreruperi de producție, iar Eurometal estimează că pierderile de locuri de muncă în sectorul manufacturier ar putea ajunge la 300.000 până la sfârșitul anului. În Italia, ponderea costurilor cu energia în industria chimică a crescut de la 14% în 2021 la aproximativ 18% în prezent.
În Marea Britanie, sectorul chimic a suferit deja o scădere a producției de aproximativ 60% față de anul 2021, cu cel puțin 25 de unități de producție închise. Deși Comisia Europeană menține că nu există un risc imediat de penurie de aprovizionare datorită diversificării surselor de LNG, presiunea economică rămâne extremă. Companiile se confruntă cu o realitate în care energia este disponibilă, însă costul pentru utilizarea ei devine tot mai greu de suportat de către sectorul privat.
Această criză a costurilor energetice apare într-un context global marcat de tensiuni geopolitice, unde securitatea aprovizionării este influențată de fluxurile de gaze naturale lichefiate (LNG). Capacitatea de import și diversificarea surselor sunt elemente esențiale pentru stabilitatea economiilor europene, în special în perioadele de vârf de consum. În timp ce statele europene încearcă să își gestioneze stocurile, industria rămâne vulnerabilă la fluctuațiile de preț care pot duce la închiderea definitivă a unităților de producție.
