Europa intră în sezonul rece într-un context de incertitudine energetică, fiind amenințată de o nouă creștere a prețurilor. Situația este agravată de depozitele de gaze care nu sunt suficient umplute, de prețurile ridicate la combustibili și de perturbările din aprovizionarea cu gaze lichefiate (GNL) cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Pe piața germană, contractele pentru energia electrică livrată în ianuarie au depășit pragul de 180 de euro pe MWh, o valoare cu peste 60% mai mare decât cea de anul trecut.
Factorul principal care alimentează scumpirea este gazul natural, având în vedere că depozitele europene sunt mai puțin pline decât în anii trecuți. La data de 17 septembrie, stocurile erau umplute în proporție de aproximativ 69%, în timp ce media ultimilor cinci ani pentru aceeași perioadă era de 85%. Germania și Țările de Jos, care dețin împreună circa 35% din capacitatea de stocare a Uniunii Europene, sunt printre țările care se confruntă cu cele mai mari dificultăți în refacerea rezervelor de energie.
Conflictul din Orientul Mijlociu aduce complicații suplimentare, afectând traficul prin Strâmtoarea Ormuz și livrările de GNL din Qatar și Emiratele Arabe Unite. Reuters estimează că aproximativ 36 de milioane de tone de GNL au fost scoase temporar de pe piața globală, generând o competiție intensă între Europa și cumpărătorii din Asia. Ulf Ek, director de investiții la Northlander Commodity Advisors, avertizează că, într-un scenariu cu iarnă rece și vânt slab, prețurile angro ale electricității ar putea crește cu până la 50%.
Deși prețurile angro pot exploda, acest lucru nu se traduce automat în creșteri proporționale ale facturilor pentru consumatori, deoarece furnizorii cumpără adesea energie în avans. Totuși, dacă prețurile rămân ridicate pe termen lung, presiunea va ajunge în costurile companiilor și, indirect, în prețurile plătite de populație, alimentând inflația. O problemă majoră este dependența de energia eoliană în sezonul rece, deoarece producția solară scade drastic, iar lipsa vântului va obliga utilizarea centralelor pe gaze pentru a acoperi cererea.
Europa a reușit să reducă dependența de gazul rusesc prin construirea de noi terminale și diversificarea furnizorilor, fiind mai protejată decât în 2022. În acea perioadă, prețurile gazului au atins 300 de euro/MWh, iar electricitatea a depășit 1.000 de euro/MWh, niveluri mult peste actualul preț de circa 80 de euro/MWh. Totuși, noua vulnerabilitate a continentului constă în faptul că este mult mai conectat la piața mondială de GNL, fiind expus la orice șoc global care afectează fluxurile de combustibil lichefiat.
Riscurile economice sunt semnificative, deoarece costurile ridicate ale energiei se transmit în sectoare precum industria, transportul, agricultura și producția de materiale de construcții. Shell și Equinor au avertizat că mecanismele care au amortizat șocurile anterioare sunt acum mai slabe, iar volatilitatea ar putea persista până în 2027. Un șoc energetic prelungit ar putea complica politica monetară a BCE, deoarece șocurile de preț la gaz tind să aibă efecte inflaționiste mai persistente decât cele cauzate de petrol.
