Guvernele europene au început să desfășoare negocieri directe cu regimul taliban pentru a facilita deportarea refugiaților afgani, încălcând astfel un tabu diplomatic de lungă durată. Această schimbare de strategie apare sub presiunea internă de a adopta măsuri mai dure împotriva migrației. Informațiile, obținute prin interviuri cu diplomați și date de la Ministerul Afacerilor Externe al Germaniei, relevă detalii despre întâlniri care au avut loc în cadrul Uniunii Europene.
O întâlnire crucială a avut loc la Bruxelles la sfârșitul lunii iunie, unde peste 20 de oficiali europeni au discutat cu cinci reprezentanți ai talibanilor. Evenimentul a fost organizat de Suedia și Comisia Europeană, însă locația a fost păstrată secretă pentru a evita protestele organizațiilor pentru drepturile omului. În cadrul discuțiilor, europenii au evitat să menționeze încălcările drepturilor omului comise de talibani, concentrându-se exclusiv pe aspecte tehnice legate de repatrierea persoanelor care reprezintă un risc pentru securitatea națională.
Germania conduce aceste eforturi de expulzare, având deja un acord cu guvernul taliban care permite deportări directe, fără a mai fi necesară trimiterea persoanelor prin țări terțe. Ministerul de Interne german a raportat că, sub conducerea cancelarului Friedrich Merz, țara a expulzat 263 de afgani începând cu luna mai a anului trecut. În prezent, peste 500.000 de afgani trăiesc în Germania, iar aproximativ 20% dintre solicitanții de azil din această țară provin din Afganistan.
Talibanii utilizează aceste negocieri ca pe o pârghie pentru a obține recunoaștere și sprijin financiar mai amplu. Aceștia au solicitat acces extins la misiunile diplomatice din Europa și asistență economică, depășind limitele ajutorului umanitar actual. Dacă guvernele europene vor accorda asistență pentru dezvoltare, acest lucru ar putea însemna finanțarea directă a guvernului taliban. Reprezentanții afgani avertizează că, fără sprijin economic, criza din Afganistan va genera un val continuu de migrație către Europa.
Franța analizează acum posibilitatea de a adopta o abordare similară cu cea germană pentru a facilita expulzarea cetățenilor afgani aflați ilegal în țară. Marea Britanie monitorizează îndeaproape aceste evoluții, în timp ce alte 15 țări europene, printre care Grecia, Austria, Polonia și Norvegia, au fost implicate în procesul de discuții. Suedia confirmă deja că agențiile sale colaborează la nivel tehnic cu talibanii pentru a deporta 200 de cetățeni afgani condamnați pentru infracțiuni.
Relația dintre statele europene și regimul de la Kabul rămâne una tensionată și marcată de neîncredere reciprocă. Deși unele țări, precum Norvegia, permit diplomaților talibani să își desfășoare activitatea în mod discret, prezența acestora este tratată cu rezerve oficiale. În absența unei recunoașteri diplomatice complete, care rămâne un subiect extrem de sensibil în cadrul Uniunii Europene, aceste întâlniri reprezintă o schimbare majoră în modul în care comunitatea internațională interacționează cu grupul islamist.
