Un nou studiu analizează sentimentele cetățenilor europeni față de viitorul continentului, dezvăluind un public care rămâne ambițios, dar este marcat de o deziluzie profundă. Analiza, bazată pe 5.800 de interviuri realizate în Franța, Germania, Italia, Țările de Jos, Polonia și Regatul Unit, arată că majoritatea europenilor își doresc o Europă unită și puternică. Totuși, există o îngrijorare majoră privind capacitatea actuală a instituțiilor de a gestiona provocările contemporane, ceea ce creează un teren favorabil discursurilor de extremă dreaptă.
Rezultatele cercetării indică faptul că 68% dintre respondenți au descris situația actuală a Europei prin prisma unei pierderi de normalitate sau a unei deteriorări generale. În contrast, doar 12% dintre participanți au considerat momentul actual ca fiind o perioadă de reînnoire și trezire europeană. Această percepție negativă este alimentată de recunoașterea unor provocări majore, precum conflictele armate, menționate de 43% dintre subiecți, presiunile economice, identificate de 33%, și nevoia de autonomie internațională, susținută de 29%.
În ceea ce privește viziunea asupra viitorului, un procent semnificativ de 74% consideră că Europa nu gestionează eficient provocările actuale, iar 56% estimează că viitorul continentului este în pericol. Deși 73% dintre respondenți susțin ideea unei Europe integrate, axată pe pace, securitate și prosperitate, există o lipsă de încredere în implementare. Paweł Zerka, cercetător principal la Consiliul European pentru Relații Externe, a subliniat că problema nu este lipsa ambiției, ci dificultatea de a vedea o cale credibilă de transformare.
Studiul clasifică alegătorii în patru categorii distincte, evidențiind un segment de 39% de cetățeni „negativi”, care consideră că perioada de glorie a Europei s-a încheiat. Această categorie este deosebit de prezentă în rândul celor care votează partide de extremă dreaptă, precum AfD în Germania sau RN în Franța, unde 83% vorbesc despre declin. De asemenea, 31% sunt considerați „incerti”, deși împărtășesc valorile europene, dar se îndoiesc de capacitatea de acțiune a blocului.
O altă problemă identificată este ceea ce unii cetățeni numesc „lentoarea Europei”, o observație menționată de 32% dintre respondenți. Această percepție de ineficiență este susținută și de voci care consideră că instituțiile europene discută excesiv fără a produce rezultate concrete. În acest context, se observă o discrepanță între dorința de stabilitate și capacitatea de a aborda probleme structurale, precum criza climatică sau evoluția politică pe termen lung.
Această criză de încredere apare într-un context în care mișcările de extremă dreaptă reușesc să capitalizeze pe pesimismul publicului. În timp ce unii cetățeni apreciază siguranța și democrația oferite de modelul european, mulți rămân sceptici cu privire la capacitatea de a menține aceste valori în viitor. Tensiunile politice actuale reflectă o dificultate de a trece de la promisiuni grandioase la dovezi concrete ale unei traiectorii de dezvoltare stabile.
