Un nou raport publicat de European Council on Foreign Relations și European Cultural Foundation evidențiază o scădere a încrederii cetățenilor europeni în capacitatea de producere de rezultate a instituțiilor continentului. Studiul, intitulat „Future Nostalgia: Europe’s Unfinished Song”, se bazează pe aproximativ 6.000 de interviuri realizate în șase țări europene. Rezultatele indică faptul că, deși majoritatea dețin o viziune pozitivă asupra viitorului, există o îngrijorare majoră privind gestionarea actuală a provocărilor de securitate și economice.
Conform datelor colectate, aproximativ 68% dintre respondenți descriu situația actuală a continentului prin termenii de declin sau pierdere a normalității. În contrast, doar 12% dintre participanți consideră că Europa traversează o perioadă de reînnoire sau trezire. Această percepție negativă este mult mai accentuată în Franța, unde peste 80% dintre oameni văd un declin, în timp ce în Marea Britanie cifra este mai mică, dar rămâne majoritară. Securitatea și războiul sunt identificate de 43% dintre subiecți ca fiind principalele provocări, un procent care crește la 47% în Polonia și Marea Brit</strong>ă.
Presiunea economică reprezintă o problemă majoră pentru 33% dintre respondenți, însă nivelurile variază semnificativ de la o țară la alta. În Italia, 41% dintre participanți consideră economia drept principala problemă a Europei, în timp ce în Țările de Jos și Polonia acest procent este de doar 23%. Un aspect critic este gestionarea provocărilor, proces pe care aproximativ 74% dintre europeni îl consideră ineficient. Mai mult, 56% dintre cei intervarați sunt de acord cu afirmația că viitorul Europei este într-un pericol real.
Cercetătorii au observat un paradox în ceea ce privește viziunea asupra proiectului european. Deși 73% dintre participanți mențin o perspectivă pozitivă asupra viitorului, mulți nu pot identifica succese recente ale instituțiilor. Aproximativ 44% dintre respondenți nu au putut numi nici măcar un exemplu recent de acțiune europeană care să fi funcționat eficient. Pawel Zerka, cercetător senior în cadrul ECFR, explică faptul că problema nu este renunțarea la ideea unei Europe puternice, ci lipsa unui drum credibil către acest model.
Viteza de reacție a instituțiilor este un alt punct de critică, cu 32% dintre participanți considerând că Europa acționează prea lent. În Germania și Țările de Jos, acest procent de cetățeni nemulțumiți de viteza de decizie depășește pragul de 40%. Această temă a fost abordată și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care a subliniat importanța vitezei în economia actuală. Ea a menționat că viteza este decisivă în contextul planurilor de simplificare a procedurilor administrative și de reducere a poverii birocratice.
Înțelegerea contextului actual al stabilității economice și de dezvoltare este esențială pentru a evalua impactul deciziilor politice. De exemplu, datele oficiale arată că în primele șapte luni ale anului 2026, sectorul construcțiilor a înregistrat o creștere de 11,2%, cu un avans semnificativ în segmentul locuințelor. Această evoluție a indicatorilor economici oferă un cadru pentru analiza modului în care presiunea economică, menționată în raportul ECFR, influențează percepția cetățenilor asupra stabilității continentului.
