Comisia Europeană analizează capacitatea viitorului Guvern de la București de a livra rezultate concrete, punând accent pe reducerea deficitului bugetar și pe eficiența colectării taxelor. Oficialii UE urmăresc dacă noua administrație va menține direcția de consolidare fiscală sau dacă vor apărea schimbări majore în gestionarea bugetului de stat. Există o preocupare constantă privind stabilitatea cadrului politic, un element esențial pentru a asigura predictibilitatea legislativă și fiscală necesară în țară.
O problemă centrală identificată de reprezentanții europeni este ineficiența în gestionarea resurselor și colectarea insuficientă a veniturilor. România prezintă unul dintre cele mai mari decalaje de TVA din cadrul Uniunii Europene, cu o diferență de aproape 30%. Deși statul a beneficiat de finanțare pentru digitalizarea ANAF, rezultatele așteptate nu au apărut la timp. Oficialii de la Bruxelles consideră că o colectare mai eficientă ar putea genera venituri suplimentare fără a impune noi presiuni asupra populației.
În ceea ce privește cheltuielile, oficialii europeni observă că autoritățile române au asumat adesea bugete și proiecte mai mari decât capacitatea reală de implementare și administrare. Această abordare a dus la o utilizare ineficientă a banilor, concentrându-se pe obținerea de fonduri fără a asigura execuția lor corectă. Deși nu se consideră necesare noi măsuri de austeritate, Comisia Europeană subliniază necesitatea continuării reducerii cheltuidelilor pentru a menține echilibrul economic.
Obiectivele de deficit bugetar sunt strict monitorizate, cu o țintă pentru anul 2027 estimată la aproximativ 5,3% din PIB. Comisia Europeană își exprimă ambiția ca acest prag să fie redus cât mai mult posibil către limita de 5%. În acest context, eventualele creșteri de pensii și salarii prevăzute pentru anul 2027 trebuie să fie sustenabile din punct de vedere economic. Dacă aceste majorări depășesc capacitatea economiei, diferența va trebui acoperită fie prin reducerea altor cheltuieli, fie prin venituri mai mari.
O altă pierdere financiară majoră vizează fondurile aferente reformei salarizării din sectorul public. Există o sumă de 770 de milioane de euro din cadrul PNRR care ar fi putut fi recuperată dacă reforma ar fi fost finalizată până la sfârșitul lunii august. Din cauza neadoptării Legii salarizării în termenul stabilit, sursele indică faptul că România nu mai are șanse să recupereze acești bani, chiar dacă procesul legislativ ar fi finalizat până la sfârșitul anului curent.
Monitorizarea deficitului și a colectării taxelor de către Comisia Europeană se înscrie într-un context de supraveghere strictă a regulilor bugetare în Europa. În perioada actuală, instituția europeană menține o poziție fermă, opuzându-se relaxării regulilor de gestionare a bugetelor pentru state precum Italia sau Grecia, pentru a menține stabilitatea financiară a întregii zone.
