Mandatul de șapte ani al Laurei Codruța Kovesi la conducerea Parchetului European (EPPO) se încheie pe 31 octombrie, moment în care funcția va fi preluată de Andrés Ritter. Comisia Europeană a publicat prima evaluare oficială a activității acestei instituții, concluzionând că EPPO este „foarte eficient și eficace”, oferind o valoare adăugată deosebită în gestionarea anchetelor de natură transfrontalieră.
Datele statistice confirmă o expansiune rapidă a activității de investigație a biroului european. Numărul anchetelor active a crescut de la 515 în anul 2021 până la 3.602 la sfârșitul anului 2025, o evoluție semnificativă de la începutul funcționării sale efective. În paralel, valoarea activelor înghețate a cunoscut o creștere masivă, trecând de la 147,3 milioane de euro la nivelul de 1,13 miliarde de euro.
În ciuda performanței operaționale, raportul confirmă dificultățile semnalate repetat de Laura Codruța Kovesi privind volumul de muncă. Instituția se confruntă cu resurse insuficiente și cu o aplicare neuniformă a regulamentului în statele membre, ceea ce încetinește soluționarea dosarelor. Ambiguitățile juridice și nivelurile inegale de sprijin național sunt menționate ca obstacole majore în procesul de lucru al procurorilor delegați.
Un punct critic identificat în evaluare este dificultatea de a transforma ordonanțele de înghețare a activelor în confiscări efective. Comisia Europeană solicită dovezi mai concrete privind recuperarea fondurilor care revin efectiv la bugetul UE, observând că cifrele actuale măsoară mai degrabă activitatea decât rezultatul final. Recuperarea fondurilor rămâne, astfel, cel mai slab punct al performanței actuale a biroului.
Structura hibridă a EPPO, cu un colegiu central la Luxemburg și procurori delegați în sistemele naționale, este considerată justificată de evaluatori. Această organizare permite identificarea unor legături între companii și persoane fizice pe care serviciile naționale de urmărire penală le-ar putea omite. Totuși, divergențele în modul în care capitalele europene implementează regulamentul și alocă resurse creează un teren de lucru inegal pentru procurori.
Comisia Europeană a demarat în iulie 2025 o revizuire a întregii arhitecturi antifraudă a Uniunii Europene. Acest proces vizează integrarea mai bună a EPPO cu alte organisme precum OLAF, Europol și Eurojust. Scopul este de a elimina lacunele dintre instituțiile de anchetă și de urmărire penală, asigurând o protecție mai robustă a intereselor financiare ale Uniunii în contextul noilor bugete de cheltuieli.
