Procesul de extindere a Uniunii Europene ar putea consolida semnificativ legăturile economice dintre România și Republica Moldova, în special prin investiții masive în sectoarele de producție, transport și energie. O analiză publicată de Centrul pentru Studii Politice Europene, CEPS, subliniază că Moldova poate beneficia de o apropiere de România și de integrarea în rețelele europene de furnizori. Totuși, valorificarea acestor oportunități depinde de implementarea unor reforme structurale și de dezvoltarea infrastructurii înainte de momentul aderării propriu-zis.
În domeniul industrial, autorii identifică un potențial ridicat în sectoare precum componentele electronice, cablajele, piesele auto, industria agroalimentară și serviciile pentru întreprinderi. Aceste ramuri pot beneficia de fenomenul de nearshoring, adică apropierea producției de piețele europene. Deși Moldova dispune deja de un acord de liber schimb cu UE, barierele administrative, costurile logistice și diferențele de reglementare rămân obstacole majore. Procesul de integrare europeană ar putea reduce aceste dificultăți prin aplicarea unor reguli mai previzibile în materie de vamă, achiziții și protecția investițiilor.
Pentru companiile din România, integrarea poate deschide noi perspective în aprovizionare, transport și servicii, prin intermediul proiectelor transfrontaliere și al legăturilor cu producătorii moldoveni. Conexiunile digitale, energetice, rutiere și feroviare sunt esențiale pentru circulația mărfurilor și pentru reducerea costurilor operaționale. Comisia Europeană susține deja acest proces prin Mecanismul pentru interconectarea Europei, menit să îmbunătățească legăturile de transport dintre România și Moldova. Această cooperare are loc în etapa de pregătire pentru aderare, fără a stabili însă amploarea exactă a beneficiilor economice viitoare.
Analiza avertizează însă că atragerea producției bazată exclusiv pe costuri reduse poate limita economiile candidate la activități cu valoare adăugată mică. Este necesară dezvoltarea furnizorilor locali, transferul de tehnologie și formarea angajaților pentru a crește productivitatea. Un risc identificat este cel legat de mobilitatea forței de muncă, deoarece firmele din UE pot atrage specialiști, în timp ce Moldova riscă să piardă personal calificat. Autorii recomandă facilitarea circulației competențelor și a investițiilor diasporei pentru a asigura dezvoltarea economică în țara de origine.
Sprijinul financiar european pentru Moldova este gestionat prin mecanisme specifice, precum Mecanismul de reformă și creștere pentru perioada 2025–2027, care dispune de o anvelopă de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Această sumă combină 385 de milioane de euro în granturi cu 1,5 miliarde de euro în împrumuturi concesionale, având dobânzi și termene avantajoase. Plățile sunt strict condiționate de implementarea reformelor din agenda convenită cu Uniunea. Recent, la 5 octombrie 2026, Comisia Europeană a eliberat o plată suplimentară de 157 de milioane de euro pentru Moldova, după evaluarea pozitivă a 18 reforme implementate.
Contextul financiar al procesului de integrare europeană este marcat de un sprijin condiționat, unde accesul la fonduri este legat de progresul politic și economic. În cadrul acestui cadru, Moldova utilizează instrumente care combină granturile cu împrumuturile pentru a susține guvernanța economică și piața muncii. Această abordare europeană urmărește să asigure că reformele necesare sunt implementate înainte ca impactul economic al aderării să devină deplin vizibil în regiune.
