Sari la conținut
Live Comisia Europeană propune extinderea Frontex și implicarea agenției în procesele de expulzare a migranților
Reporter Digital Reporter Digital
218 actualizări
azi
Europa · acum 6 ore

Fermierii români ar putea primi ajutoare naționale tranzitorii și după anul 2027

Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat solicitarea României de a include continuarea sprijinului ANT în viitoarea Politică Agricolă Comună.

Fermierii români ar putea primi ajutoare naționale tranzitorii și după anul 2027
Foto: Digi24

România a obținut un rezultat important în cadrul negocierilor europene privind viitoarea Politică Agricolă Comună, după ce Președinția Consiliului Uniunii Europene a acceptat o solicitare majoră a autorităților naționale. Ministerul Agriculturii a anunțat că ajutoarele naționale tranzitorii (ANT) ar putea fi acordate fermierilor și după anul 2027. Această decizie a fost luată în urma discuțiilor de la Consiliul Agricultură și Pescuit (AgriFish), care au avut loc în perioada 26-27 octombrie, la Luxemburg.

Ministerul Agriculturii a precizat că includerea acestor prevederi în textul de compromis al regulamentului reprezintă o prioritate pentru România în cadrul negocierilor pentru perioada de după 2027. Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu, a solicitat introducerea explicită a acestui sprijrij în regulament, subliniind că menținerea prevederii este o condiție esențială pentru susținerea poziției Consiliului. Autoritățile române vor urmări ca aceste prevederi să fie păstrate în forma finală a regulamentului european.

Florin-Ionuț Barbu a explicat faptul că fermierii au nevoie de certitudine privind sprijinul pe care se pot baza pentru a-și continua activitatea și investițiile. „Am cerut ca fermierii români să poată beneficia în continuare de ajutoarele naționale tranzitorii și după 2027. Am insistat ca această posibilitate să fie prevăzută în regulament, iar acceptul Președinției Consiliului UE este un rezultat important pentru România”, a declarat ministrul. Sprijinul ANT este finanțat de la bugetul național, dar se acordă în cadrul regulilor PAC.

Pe lângă extinderea ajutoarelor ANT, România a solicitat ca mecanismele de plafonare și reducerea progresivă a plăților pe suprafață să rămână opționale. Aceste măsuri vizează limitarea sau diminuarea treptată a sprijinului acordat exploatațiilor agricole în funcție de valoarea plăților primite, însă autoritățile române nu vor ca aplicarea lor să devină obligatorie. De asemenea, s-a cerut o finanțare adecvată pentru perioada 2028-2034 și reducerea diferențelor dintre subvențiile acordate fermierilor din diferite state membre.

Alte propuneri de la București vizează finanțarea infrastructurii de irigații, prin includerea acesteia în categoria investițiilor neproductive, pentru a permite accesul fermierilor și al grupurilor de producători la sprijin. Ministerul Agriculturii a cerut și simplificarea instrumentelor de gestionare a riscurilor, astfel încât pierderile cauzate de fenomenele meteorologice să poată fi evaluate separat pentru fiecare cultură sau specie de animale. În paralel, se încearcă reluarea exporturilor de ovine către piețele din afara Uniunii Europene.

Politica Agricolă Comună (PAC) reprezintă cadrul principal de sprijin financiar pentru sectorul agricol din Europa, fiind finanțată prin bugetul Uniunii Europene. Aceasta reglementează modul în care sunt distribuite subvențiile către fermieri și stabilește standardele pentru producția alimentară. Deciziile luate în cadrul negocierilor de la Luxemburg vor influența direct stabilitatea financiară a exploatațiilor agricole din România pentru următorul deceniu, în special în perioada cuprinsă între 2028 și 2034.

Surse

Sursa: Digi24

Actualizări conexe