Regiunea Flandra s-a angajat oficial să finalizeze revizuirea autorizațiilor pentru cele 180 de evacuări industriale cu cel mai mare impact asupra apelor până la sfârșitul anului 2027. Această decizie face parte dintr-un document semnat la Leuven, la 19 octombrie 2026, de către regiunile belgiene împreună cu Comisia Europeană. Planul vizează legarea reducerii poluării de investiții în infrastructura de canalizare, protejarea surselor de apă potabilă și refacerea râurilor pentru a combate efectele inundațiilor și ale secetei.
Procesul de revizuire pentru industria va începe prin reexaminarea condițiilor sub care substanțele poluante sunt evacuate în râuri și alte corpuri de apă. Autoritățile vor reevalua condițiile de evacuare stabilite anterior pentru fiecare operator în raport cu necesitățile actuale de protecție a mediului. În Flandra, după finalizarea acestui prim grup de 180 de cazuri, restul autorizațiilor vor fi analizate cât mai curând posibil, deși declarația nu stabilește o dată fixă pentru încheierea întregului proces de monitorizare.
Valonia urmează să aplice o strategie diferită, vizând implementarea unui sistem de revizuire obligatorie pentru cei 150 de titulari cu cele mai poluante evacuări până la sfârșitul lui 2033. Termenul menționat vizează elaborarea strategiei, nu neapărat finalizarea tuturor revizuirilor individuale până la acea dată. Cele două calendare regionale reflectă etape diferite ale intervenției publice, însă ambele acțiuni sunt menite să răspundă dificultăților de aplicare a legislației europene identificate în evaluările planurilor de gestionare a bazinelor hidrografice.
O preocupare majoră în acest proces este poluarea chimică persistentă, în special cea cauzată de substanțele din familia PFAS, utilizate masiv în diverse procese industriale. Deoarece aceste substanțe sunt extrem de dificil de eliminat din mediu după contaminare, Flandra va investi în dezvoltarea unor soluții de depoluare. În paralel, Comisia Europeană urmărește o inițiativă la nivel european implicând parteneri publici și privați, însă aceasta depinde de găsirea unor investitori dispuși să finanțeze aceste tehnologii de curățare.
Sectorul agricol reprezintă o altă sursă de presiune asupra apelor, prin utilizarea pesticidelor și a nutrienților din îngrășăminte care ajung în râuri și în apele subterane. În Flandra, rezultatele monitorizării realizate în perioada 2025–2026 vor fundamenta noi măsuri împotriva poluării cu nutrienți, care trebuie introduse cel târziu la începutul lui 2027. De asemenea, regiunea pregătește restricții privind pesticidele în zonele de captare a apei potabile, aplicând reguli bazate pe nivelul de risc identificat.
Aceste măsuri de gestionare a resurselor de apă sunt necesare într-un context european în care reziliența este prioritară. La nivelul Uniunii Europene, strategia pentru reziliența apei urmărește o îmbunătățire orientativă a eficienței utilizării acesteia cu cel puțin 10% până în anul 2030. Această țintă globală impune statelor membre să coordoneze mai eficient nevoile gospodăriilor, ale agriculturii și ale industriei, în special în perioadele critice de secetă, pentru a menține debitele necesare ecosistemelor naturale.
