Inteligența artificială ar putea genera o creștere a productivității în Europa de aproximativ 1% pe parcursul a cinci ani, conform unui raport elaborat de Fondul Monetar Internațional. Totuși, instituția avertizează că acest proces vine însoțit de riscuri semnificative, precum accentuarea inegalităților economice, suprasolicitarea rețelelor electrice și creșterea dependenței de tehnologia străină. Pentru a evita aceste scenarii negative, FMI susține că guvernele statelor membre trebuie să aprofundeze integrarea economică în cadrul blocului european.
Raportul a fost pregătit special pentru reuniunea informală a miniștrilor de Finanțe din Uniunea Europeană, desfășurată la Dublin în perioada 18-19 septembrie. Documentul subliniază că beneficiile și costurile generate de inteligența artificială ar putea fi distribuite în mod inegal între diferite țări, regiuni și categorii de lucrători. FMI consideră că finalizarea pieței unice a UE ar putea ajuta la o distribuție mai echilibrată a adoptării acestei tehnologii și a beneficiilor sale în interiorul comunității.
Din punct de vedere al forței de muncă, FMI estimează că aproximativ 60% dintre lucrătorii din economiile europene avansate ocupă posturi cu o expunere ridicată la inteligența artificială. Deși unii profesioniști ar putea deveni mai productivi prin utilizarea acestor instrumente, alții riscă să își piardă locurile de muncă. Acest pericol este prezent în special în sectoarele unde inteligența artificială tinde să înlocuiască forța de muncă, în loc să o completeze prin automatizarea sarcinilor repetitive.
O altă preocupare majoră vizează infrastructura energetică, deoarece centrele de date din Europa consumă deja aproximativ 3% din energia electrică a continentului. Cererea de electricitate va crește semnificativ pe măsură ce utilizarea inteligenței artificiale se extinde, punând presiune pe rețelele locale. Zone precum Frankfurt, Londra, Amsterdam, Paris și Dublin sunt printre cele mai expuse, iar FMI recomandă investiții în infrastructura electrică transfrontalieră și o integrare mai profundă a pieței europene de energie.
Europa se confruntă, de asemenea, cu riscul de a crea o nouă dependență strategică față de marile puteri, având în vedere dominația SUA și a Chinei în dezvoltarea modelelor de inteligență artificială. FMI precizează că Europa va avea nevoie de investiții masive în propria industrie de AI pentru a evita acest scenariu. În prezent, economiile mai avansate sunt considerate mai bine pregătite și mai expuse la această tehnologie, ceea ce ar putea duce la beneficii disproporționate față de alte state.
Fragmentarea piețelor europene de capital, de energie și de muncă reprezintă un obstacol major pentru investiții și inovare, conform analizei. Această problemă a fost semnalată anterior și de Comisia Europeană, precum și de fostul președinte al Băncii Centrale Europene, Mario Draghi. Întărirea coeziunii economice rămâne esențială pentru ca tranziția tehnologică să nu lase în urmă anumite regiuni sau grupuri de cetățeni din Uniunea Europeană.
