Finanțarea europeană destinată inovației trece printr-o schimbare majoră, orientându-se către tehnologii cu aplicații militare și de dublă utilizare. Această nouă direcție strategică va influența modul în care sunt alocate banii publici, punând accent pe securitate în procesul de selecție a proiectelor de cercetare. Schimbarea vizează nu doar industria de apărare, ci și direcția generală a cercetării și libertatea de decizie a oamenilor de știință privind descoperirile realizate.
Datele recente indică o creștere semnificativă a prezenței sectorului de apărare în ecosistemul de inovare. Aproximativ 20% dintre companiile din portofoliul Consiliului European pentru Inovare dezvoltă deja tehnologii cu utilizare atât civilă, cât și militară. Pentru noile investiții planificate pentru anul 2026, această pondere este estimată că va ajunge la circa 35%. Această evoluție reflectă integrarea apărării ca componentă vizibilă în cadrul fondurilor europene.
O etapă crucială a acestui proces este lansarea instrumentului EIC STEP Scale Up Defence, care va dispune de un buget de 100 milioane euro în 2026. Acest mecanism este dedicat companiilor ale căror produse, servicii sau tehnologii au o aplicație predominant militară. Investițiile vor fi între 10 și 30 milioane euro pentru fiecare companie selectată, vizând un număr de minimum trei și maximum zece firme, în funcție de calitatea propunerilor depuse.
Domeniile vizate de aceste finanțări includ tehnologii avansate precum robotica, inteligența artificială, tehnologiile cuantice și materialele noi. Mai precis, accentul se pune pe apărarea aeriană și antirachetă, sistemele de drone și antidronă, războiul electronic sau tehnologiile cibernetice. Pentru firmele eligibile, instrumentele financiare pot oferi granturi de până la 2,5 milioane euro și investiții în capital de până la 30 milioane euro, conform programelor respective.
Decizia Bruxellesului de a orienta fondurile către aceste domenii este justificată de vulnerabilitățile identificate în urma războiului Rusiei împotriva Ucrainei. Autoritățile europene subliniază necesitatea de a reduce dependența de tehnologiile din afara Uniunii și de a combate fragmentarea investițiilor europene. Această strategie urmărește consolidarea competitivității prin transformarea rezultatelor științifice în inovații concrete, capabile să răspundă cererii de securitate a continentului.
Contextul geopolitic actual, marcat de conflictul dintre Rusia și Ucraina, a accelerat discuțiile despre capacitățile industriale de apărare. Această situație a pus în evidență importanța tehnologiilor de tip dronă și a necesității de a asigura o autonomie tehnologică în cadrul Uniunii Europene. Astfel, securitatea a devenit un factor determinant în modul în care statele și instituțiile europene planifică alocarea resurselor financiare pentru viitor.
Liga Universităților Europene de Cercetare, LERU, a criticat această abordare, avertizând că redirecționarea fondurilor către apărare poate afecta scopul central al programului de cercetare. Există îngrijorări legate de modul în care confidențialitatea și controalele exporturilor vor afecta colaborarea internațională și libertatea de publicare a cercetătorilor. Totodată, EIC impune respectarea dreptului internațional umanitar și necesitatea unui control uman semnificativ asupra sistemelor de armament bazate pe inteligență artificială.
