Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis Guvernului României o adresă prin care solicită susținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) în cadrul negocierilor pentru perioada 2028–2034. Organizația cere ca finanțarea să fie protejată cel puțin la nivelul actual în termeni reali, avertizând că cadrul propus de Președinția irlandeză nu oferă garanții necesare pentru venituri și investiții. Această poziție este formulată în contextul unor negocieri care trebuie finalizate până la sfârșitul lunii decembrie 2026.
Analiza realizată de Forumul APPR, bazată pe documentația organizației europene Farm Europe, indică faptul că bugetul PAC ar putea fi menținut la 293,7 miliarde de euro în prețuri curente. Această sumă echivalează cu 261,013 miliarde de euro în prețurile anului 2025, neoferind o îmbunătățire față de arhitectura propusă inițial de Comisia Europeană. Forumul subliniază că intervalul pentru susținerea unor modificări este foarte scurt, România având nevoie de priorități clare înainte de fixarea deciziilor care vor influența agricultura pentru următorii șapte ani.
O preocupare majoră vizează lipsa unor garanții pentru fondurile deja existente, deoarece aproximativ 45 de miliarde de euro din rezerva Planurilor naționale și regionale de parteneriat și 48,9 miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurală nu sunt garantate agriculturii. Accesul fermierilor la aceste resurse ar depinde de deciziile fiecărui stat membru, utilizând cheia fondului unic în loc de cheia de alocare a PAC. Forumul consideră că includerea acestor 45 de miliarde de euro în bugetul PAC este o decizie politică esențială care nu ar necesita bani noi.
În ceea ce privește gestionarea riscurilor, organizația semnalează o reducere drastică a Facilității UE, de la 63,223 miliarde de euro la 36,362 miliarde de euro în cadrul propus de Președinția irlandeză. De asemenea, fondul european de criză agricolă, pentru care Comisia propusese 900 de milioane de euro anual, nu mai este menționat explicit în noul cadru. Pentru România, aflată la granița cu Ucraina și afectată de perturbările comerciale din anii 2022–2023, existența unui instrument de criză cu resurse dedicate este considerată vitală.
Forumul APPR solicită de asemenea menținerea instrumentelor de plafonare și degresivitate ca opțiuni voluntare pentru statele membre, nu ca obligații. Se propune ca pragurile de degresivitate să fie de 15% pentru tranșa de 100.000-125.000 de euro, 25% între 125.000-150.000 de euro și 50% peste 150.000 de euro. Organizația cere ca fermele comerciale să fie evaluate în raport cu rolul lor economic și social, solicitând totodată deducerea costurilor salariale și un tratament corect pentru cooperative și forme asociative.
Procesul de negociere a bugetului Uniunii Europene pentru perioada următoare este un moment critic pentru stabilitatea sectorului agricol european. Deciziile luate în cadrul Consiliului European vor determina modul în care statele membre distribuie resursele pentru dezvoltarea rurală și combaterea crizelor. În acest context, capacitatea de a asigura o finanțare predictibilă și protecția pieței este esențială pentru menținerea suveranității alimentare și a competitivității fermelor din întreaga Europă.
