Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România a transmis Guvernului României o scrisoare deschisă prin care solicită susținerea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) în cadrul negocierilor pentru perioada 2028-2034. Organizația avertizează că cadrul de negociere propus de Președinția irlandeză nu oferă garanții suficiente pentru veniturile fermierilor, investiții sau gestionarea crizelor. Poziția este bazată pe analiza organizației europene Farm Europe, la elaborarea căreia a contribuit Forumul APPR.
Conform documentului, Președinția irlandeză urmărește finalizarea negocierilor până la sfârșitul lunii decembrie 2026, ceea ce lasă un interval foarte scurt pentru modificări. România trebuie să își formuleze prioritățile înainte de stabilirea deciziilor care vor influența sectorul agricol european pentru următorii șapte ani. Forumul APPR subliniază că actualul cadru menține bugetul PAC la 293,7 miliarde de euro în prețuri curente, ceea ce echivalează cu 261,013 miliarde de euro în prețurile anului 2025.
O preocupare majoră vizează lipsa unor garanții pentru fonduri care nu sunt direct atribuite agriculturii. Aproximativ 45 de miliarde de euro din rezerva Planurilor naționale și regionale de parteneriat și cel puțin 48,9 miliarde de euro din fondul pentru dezvoltare rurală nu sunt garantate sectorului. Accesul fermierilor la aceste resurse ar putea depinde de deciziile fiecărui stat membru, utilizând cheia fondului unic în loc de cheia de alocare a PAC. Organizația consideră dedicarea explicită a acestor sume o decizie politică esențială.
Forumul APPR solicită Ministerului Agriculturii și Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene să calculeze impactul net pentru România. Deși o orientare spre convergența externă ar putea fi favorabilă, nivelul plăților din România fiind la 80% din media UE, beneficiul ar putea fi diminuat de scăderea bugetului total. De asemenea, se propun praguri de degresivitate pentru tranșele de sprijin și o plafonare la 300.000 de euro anual, măsuri pe care organizația le dorește ca opțiuni voluntare pentru statele membre.
Reducerea resurselor pentru gestionarea crizelor reprezintă un alt punct critic menționat în scrisoare. Facilitatea UE ar putea scădea de la 63,223 miliarde de euro la 36,362 miliarde de euro, iar fondul european de criză agricolă, propus inițial la 900 de milioane de euro anual, nu mai este menționat explicit. Pentru România, aflată la granița cu Ucraina, un instrument european de criză cu resurse dedicate este considerat esențial pentru combaterea efectelor perturbărilor comerciale.
Negocierile privind bugetul Uniunii Europene au loc într-un context geopolitic tensionat, unde deciziile financiare sunt strâns legate de securitatea și suveranitatea continentului. Disputele privind alocarea fondurilor pot avea repercurși asupra stabilității economice a statelor membre. În acest cadru, protecția sectorului agricol este văzută ca un element de securitate alimentară, necesitând o planificare financiară predictibilă și o protecție robustă în fața eventualelor crizi economice sau comerciale imprevizibile.
