O fractură politică majoră afectează Parlamentul European în urma disputelor privind politicile climatice și sistemul de taxare a carbonului (ETS). Grupurile de stânga se opun propunerilor Comisiei Europene de relaxare a acestui mecanism, ceea ce ar putea determina parlamentarii conservatori să caute sprijinul grupurilor de extremă dreaptă pentru a bloca inițiativele socialiștilor și ale verzilor.
Socialiștii și Democrații, Verzii și grupul centrist Renew-Europe susțin menținerea unui parcurs strict către obiectivul net-zero. Aceștia doresc ca industria, în special sectoarele metalurgiei și petrochimiei, să reducă emisiile de gaze cu o viteză mult mai mare decât cea propusă recent de Bruxelles. Această poziție pune în opoziție directă Partidul Popular European (PPE), care reprezintă cel mai mare grup din Parlament și susține, în linii mari, propunerea Comisiei Europene.
Peter Liese, parlamentar german din PPE, coordonează activitatea privind revizuirea sistemului ETS și caută o soluție de compromis. Acesta a declarat că nu dorește o „majoritate venezueleană”, refuzând o alianță cu Marine Le Pen, FPÖ sau AfD, deși recunoaște că o astfel de colaborare ar putea deveni necesară. Liese propune o traiectorie care ar amâna termenul de atingere a emisiilor zero, aliniindu-se astfel cu viziunea Comisiei Europene.
În schimb, amendamentele depuse de S&D, Verzi și Renew vizează mecanismul de reducere liniară al ofertei de permise de poluare. Grupurile de stânga pledează pentru menținerea țintelor până la sfârșitul deceniului viitor, accelerând decarbonizarea industrială. În acest context, eurodeputatul Alexandr Vondra, din grupul ECR, a semnalat disponibilitatea de a colabora cu PPE pentru a obține un acord favorabil industriei, solicitând o traiectorie mult mai relaxată către obiectivul de zero emisii.
Tensiunile sunt vizibile și în interiorul Partidului Popular European, unde filialele din Polonia, Spania și Italia au exprimat nemulțumire față de propunerile lui Liese. Există temeri că o alianță cu grupurile de dreaptă radicală, precum „Patrioți pentru Europa”, ar putea schimba echilibrul legislativ. Jordan Bardella a criticat deja sistemul ETS, descriindu-l ca pe un acronim ce emană o birocrație deconectată de realitate și care pune întrebări despre cine va suporta costurile finale.
Sistemul de comercializare a emisiilor de carbon (ETS) funcționează pe principiul „limitare și comercializare” (cap-and-trade), prin care se stabilește un plafon de emisii care scade anual. Obiectivul este ca până în 2040 sectoarele precum producția de energie, metalurgia și industria chimică să nu mai poată emite deloc dioxid de carbon. Această politică de decarbonizare este în prezent sub presiunea crizei economice din Uniunea Europeană.
