Băncile europene au câștigat reziliență după criza financiară, însă fragmentarea pieței rămâne un obstacol major în calea competitivității lor. Apostolos Thomadakis, șeful unității Piețe și Instituții Financiare de la Centre for European Policy Studies, avertizează că barierele naționale împiedică circulația eficientă a capitalului și a lichidității. Într-o analiză publicată la 19 octombrie 2026, acesta propune ca simplificarea administrativă și revizuirea cerințelor prudențiale să fie coordonate cu finalizarea Uniunii bancare.
Problema transferabilității limitate a activelor este ilustrată de datele furnizate de BCE, care indică faptul că aproximativ 230 de miliarde de euro în active lichide sunt blocate în Uniunea bancară. Această cifră se bazează pe raportările de la sfârșitul lui 2025 ale filialelor transfrontaliere ale instituțiilor semnificative din SSM. Deși aceste filiale dețin un excedent de circa 150 de miliarde de euro peste nivelul obligatoriu, restricțiile impuse de autoritățile naționale limitează utilizarea acestor resurse.
Orientarea către piețele naționale este confirmată și de Frank Elderson, membru al Comitetului executiv al BCE, care a subliniat la Madrid că aproximativ 80% din creditare se adresează gospodăriilor și companiilor din piețele de origine ale băncilor. În același timp, sub 2% din depozite sunt deținute în mod transfrontalier. Această situație reflectă persistența barierelor de tip „home-host”, unde autoritățile locale protejează resursele pentru deponenți, limitând însă integrarea financiară a grupului.
Competitivitatea este influențată și de modul în care sunt calculate activele ponderate la risc în UE față de SUA. În Uniunea Europeană, mecanismul „output floor” limitează utilizarea modelelor interne, stabilind un prag de 55% în 2026, care va ajunge la 72,5% până în 2030. Apostolos Thomadakis menționează că aceste reguli pot impune cerințe de capital mai mari pentru anumite expuneri, cum ar fi creditarea companiilor fără rating extern, influențând locul în care se acordă finanțarea.
Datele Autorității Bancare Europene oferă perspective asupra impactului normelor asupra sectorului. Pe baza unor date din trimestrul II 2026 pentru 129 de bănci din UE și SEE, EBA estimează o rată medie CET1 de 15,1%. Deși nu se proiectează deficite de capital înainte de 2030, în scenariul de aplicare integrală din 2033, se estimează un deficit de 18,5 miliarde de euro, sumă care reprezintă aproximativ 0,6% din capitalul total al eșantionului.
Sistemul de garantare a depozitelor din Uniunea Europeană funcționează în prezent pe baze naționale, cu limite de 100.000 de euro pentru fiecare deponent. Deși o reformă a directivei privind garantarea depozitelor a fost adoptată la 30 martie 2026, aceasta nu a creat un sistem unic european, schema EDIS rămânând doar o propunere. Această structură fragmentată alimentează temerile politice privind repartizarea riscurilor între statele membre în cazul unei crize.
