Franța a anunțat intenția de a-l susține pe Klaas Knot, fostul guvernator al Băncii Centrale a Olandei, pentru funcția de președinte al Băncii Centrale Europene. Susținerea este însă condiționată de revenirea unui candidat francez pe postul de economist-șef al instituției. Propunerea beneficiază de sprijinul președintelui Emmanuel Macron, însă riscă să întâmpine o opoziție din partea Germaniei, conform informațiilor raportate de Reuters.
Klaas Knot, în vârstă de 59 de ani, a condus banca centrală olandeză în perioada 2011-2025 și este considerat un susținător pragmatic al unei politici monetare stricte. Un oficial francez l-a descris pe Knot drept un „radical, dar într-un mod inteligent”. Acesta a fost un opozant al politicilor de stimulare ale lui Mario Draghi, dar a revenit în consensul instituției sub conducerea lui Christine Lagarde, fiind un susținător al înăspririi politicii în timpul inflației din 2022.
Principalul rival al lui Knot este Pablo Hernández de Cos, de 55 de ani, actual director general al Băncii Reglementelor Internaționale. De Cos este descris ca fiind un economist pragmatic, care evită abordările dogmatice și se fundamentează pe date. Pe lângă el, în discuțiile pentru președința BCE mai apar numele lui Joachim Nagel, șeful Bundesbank, și al lui Nadia Calviño, președinta Băncii Europene de Investiții, care nu și-a exprimat public interesul.
În schimbul sprijinului pentru Knot, Parisul dorește ca funcția de economist-șef să revină Franței, o poziție considerată extrem de influentă. Printre numele propuse se numără Agnès Bénassy-Quéré, viceguvernator al Băncii Franței, Laurence Boone, fostă ministră pentru Europa, și Hélène Rey. Germania urmărește de la rândul său postul de economist-șef, fiind preocupată de stabilitatea prețurilor, în timp ce Franța dorește să își păstreze influența în contextul problemelor de datorie.
O schimbare în structura conducerii BCE ar putea fi accelerată de plecarea membrului Comitetului executiv, Isabel Schnabel, la sfârșitul anului 2027. De asemenea, mandatul economistului-șef Philip Lane expiră în luna mai. Christine Lagarde a declarat că nu intenționează să părăsească funcția înainte de 2027, însă o plecare anticipată ar putea permite lui Macron să aibă un rol decisiv în alegerea succesorului înainte de finalizarea propriului mandat prezidențial.
Procesul de alegere a conducere de top în instituțiile financiare europene este unul complex, deoarece președintele și membrii Comitetului executiv sunt desemnați prin consens de liderii celor 21 de state din zona euro. În acest mecanism de decizie, marile economii precum Germania, Franța și Italia beneficiază în practică de o reprezentare permanentă, ceea ce transformă orice schimbare de leadership într-un joc de influență geopolitică și economică majoră.
