Franța și Germania au anunțat un acord politic pentru flexibilizarea regulilor europene privind emisiile de CO₂ pentru autoturismele noi după anul 2035. Compromisul, validat de Emmanuel Macron și Friedrich Merz la 16 octombrie 2026, propune comercializarea unor vehicule cu motoare termice în schimbul unor condiții favorabile pentru producția europeană. Această poziție comună urmărește să influențeze negocierile privind pachetul pentru industria auto și Actul privind accelerarea industrială la nivelul Uniunii Europene.
Germania a solicitat o flexibilitate tehnologică sporită pentru constructorii auto, susținând menținerea pe piață a vehiculelor hibride și a celor cu motoare termice. Din partea sa, Franța a insistat pe implementarea unor reguli de preferință europeană, menite să protejeze investițiile și locurile de muncă din sectorul auto în fața concurenței internaționale. Acordul leagă aceste două obiective, oferind un punct de cotitură în negocierile legislative viitoare dintre statele membre.
Regulamentul (UE) 2023/851 impune în prezent o țintă de reducere de 100% a emisiilor medii de CO₂ pentru vehiculele noi începând cu 2035. Noua abordare franco-germană ar putea modifica acest cadru, menținând o reducere de 90%, dar eliminând necesitatea mecanismelor de compensare pentru restul de 10%. Această schimbare ar permite constructorilor să își organizeze gama de modele într-un mod diferit, influențând proporția de vehicule electrice vândute în raport cu cele cu emisii mai ridicate.
O componentă esențială a compromisului este stabilirea unor criterii de conținut local pentru a stimula lanțurile de furnizare din Europa. Se discută impunerea unor praguri prin care aproximativ 70% din componentele unui automobil, fără a include bateria, să fie de origine europeană. În ceea ce privește bateriile, se propune ca cel puțin 10% din conținutul acestora să provină din regiune, deși aceste cifre nu sunt încă cerințe juridice oficiale.
Acordul deschide posibilitatea ca anumite parteneri europeni din afara UE, precum Regatul Unit, să fie tratați ca parteneri de încredere. Această abordare ar putea beneficia producătorii care își distribuie activitățile industriale între Uniunea Europeană și țări precum Norvegia, Islanda sau Elveția. Totuși, aplicarea acestor reguli privind originea produselor va depinde de modul în care vor fi stabilite pragurile de eligibilitate în actele europene finale.
Discuțiile privind competitivitatea industrială și normele de emisii au loc într-un context economic global marcat de volatilitate. În timp ce sectorul auto european negociază viitorul tehnologiilor de propulsie, piețele financiare globale au înregistrat presiuni semnificative, Nasdaq pierzând peste 4% într-o singură săptămăată. Această instabilitate subliniază importanța deciziilor privind stimulentele pentru investițiile în producția locală și decarbonizare.
Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a salutat pasul înainte, dar a subliniat lipsa unor flexibilități importante. Pe de altă parte, organizațiile de mediu avertizează că relaxarea obiectivelor de emisii ar putea diminua stimulentele pentru investițiile rapide în mobilitatea electrică și dezvoltarea infrastructurii de încărcare.
