Gabriel Țecheră, directorul de Guvernanță Corporativă și Relații Investitori al Transport Trade Services (TTS), a criticat dur modul în care au fost concepute reglementările europene privind raportarea de sustenabilitate. Acesta a declarat că modificările succesive ale normelor au generat costuri semnificative pentru companii și au afectat predictibilitatea cadrului legislativ. Critica sa vizează în special Directiva privind raportarea de sustenabilitate a întreprinderilor (CSRD), pe care o consideră un eșec legislativ major.
Reprezentantul TTS a subliniat că autoritățile europene nu au evaluat corect numărul de companii care vor fi obligate să respecte noile cerințe. Inițial, pragurile de aplicabilitate, precum cele de peste 250 de salariați sau o cifră de afaceri de 40 de milioane de lei, vizau un univers de sute de mii de firme. După revizuirea pragurilor la peste 450 de milioane cifră de afaceri și peste 1.000 de salariați, numărul companiilor vizate a scăzut cu două ordine de mărime, rămânând doar câteva mii la nivel european.
O problemă majoră semnalată de Gabriel Țecheră este impactul financiar asupra firmelor care au intrat deja în primul val de raportare. Multe companii mici au mobilizat resurse administrative și financiare importante, deși nu aveau personal specializat pentru acest proces. Acesta a exprimat suspiciunea că statele membre nu vor acorda scutiri pentru aceste eforturi, ci vor impune companiilor să continue raportarea chiar dacă pragurile de aplicabilitate au fost ridicate ulterior.
În ceea ce privește obiectivele climatice, Gabriel Țecheră a considerat aberante cerințele de a elabora proiecții de decarbonizare pentru anul 2050. El susține că un astfel de orizont de timp, de aproape o generație și jumătate, nu ține cont de incertitudinile tehnologice și economice. Deși stabilirea unor direcții climatice este justificată la nivel de stat, aplicarea lor la nivel de întreprindere este dificilă din cauza ritmului accelerat al progresului tehnologic.
Deși a criticat reglementările, directorul TTS a recunoscut beneficiile pachetului legislativ Omnibus, care a simplificat anumite obligații de raportare. El a menționat că procesul de elaborare a raportului de sustenabilitate în cadrul TTS a devenit mult mai eficient prin aceste simplificări. Totuși, au rămas probleme legate de modul de calcul al indicatorilor salariali, de metodologia de contabilizare a emisiilor de gaze cu efect de seră și de colectarea informațiilor din lanțul valoric.
Reglementările europene privind sustenabilitatea fac parte dintr-un cadru legislativ complex care urmărește transparența corporativă, dar care se confruntă cu provocări de implementare. În contextul actual, companiile trebuie să navigheze între standardele de raportare ESRS și necesitatea de a menține eficiența operațională. Evoluția acestor norme va determina cât de multă încredere vor mai avea actorii economici în stabilitatea deciziilor luate de Comisia Europeană.
