Germania intenționează să exercite presiuni în cadrul Uniunii Europene pentru implementarea rapidă a unor cote de import din China. Această inițiativă vizează extinderea limitărilor de la sectorul vehiculelor hibride către alte categorii de bunuri. Berlinul propune măsuri de salvaguardare pentru sectoare strategice, inclusiv industria chimică, construcția de mașini și, eventual, industria farmaceutică. Scopul este limitarea importurilor care cresc brusc și afectează producătorii europeni.
Această schimbare de poziție a Germaniei reflectă îngrijorările crescute privind presiunea economică asupra industriei continentale. Demersul este lansat în contextul summitului liderilor UE de la Bruxelles, unde se vor discuta deficitul comercial masiv și protecția pieței interne. Propunerea vine și ca urmare a unei inițiative comune a cancelarului Friedrich Merz și a președintelui francez Emmanuel Macron. Aceștia susțin instrumente de apărare mai puternice pentru sectoare precum industria chimică și petrochimică.
Situația financiară dintre blocul european și China este marcată de un dezechilibru extrem de pronunțat. Deficitul comercial cu bunuri a ajuns la 360 de miliarde de euro în 2025, crescând ulterior la 200 de miliarde de euro în prima jumătate a anului 2026. Datele Eurostat indică faptul că în trimestrul al doilea din 2026 deficitul a atins 103 miliarde de euro. Aceasta reprezintă cel mai înalt nivel înregistrat de la trimestrul al treilea din 2022.
Analizele experților arată că exporturile auto chineze către UE, de aproximativ 15 miliarde de euro, sunt insuficiente pentru a compensa deficitul total. Majoritatea dezechilibrului provine din importurile de utilaje, produse chimice, metale, panouri solare și tehnologie informațională. Alicia Garcia-Herrero, senior fellow la Bruegel, subliniază că o reducere marginală a exporturilor auto nu va schimba semnificativ situația. Europa are nevoie de pârghii reale, nu doar de dialoguri care produc înțelegeri comune limitate.
Franța și Germania solicită, de asemenea, investigații accelerate privind practicile comerciale neloiale și măsuri antidumping mai riguroase. Liderii europeni caută modalități de a reduce dependența de furnizorii dintr-o singură țară și de a oferi Comisiei Europene flexibilitate. Comisia ar putea propune un nou instrument în decembrie, însă calendarul rămâne neclar. Obiectivul principal este protejarea pieței unice împotriva subvențiilor străine care distorsionează comerțul internațional.
Evoluția acestor măsuri comerciale are loc într-un context global marcat de instabilitate economică. În timp ce Europa încearcă să își protejeze industriile cheie, alte piețe majore precum SUA se confruntă cu o inflație care a accelerat la 3,7% în septembrie. Tensiunile geopolitice și fluctuațiile prețurilor la carburante influențează deciziile economice globale, forțând blocurile comerciale să reevalueze strategiile de import și export pentru a asigura securitatea economică și tehnologică.