Germania și Franța doresc să solicite Uniunii Europene o relaxare a restricțiilor privind vehiculele cu motor cu ardere internă după anul 2035. Această mișare strategică vine ca răspuns la criza profundă din industria auto europeană, accentuată de costurile ridicate ale electrificării și de prezența mașinilor chinezești pe piață. Conform informațiilor publicate de Handelsblatt, liderii celor două țări urmăresc o poziție comună pentru a modifica reglementările Bruxellesului.
Președintele Franței Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au ajuns, conform surselor apropiate situației, la un acord privind această poziție unitară. Obiectivul principal este modificarea textului propus de Bruxelles în decembrie 2025, care vizează reducerea emisiilor. Planul actual prevede ca obiectivul de scădere a emisiilor pentru autoturismele noi să fie redus de la 100% la 90% începând cu 2035, restul de 10% fiind compensat prin credite.
Acest mecanism de compensare ar permite utilizarea combustibililor sintetici, a unor biocombustibili sau a oțelului european cu emisii reduse de carbon. Totuși, noile propuneri ale Franței și Germaniei ar putea merge mult mai departe decât acest scenariu. Parisul și Berlinul ar dori să scadă reducerile de emisii cu încă 10 puncte procentuale, fără a mai impune nicio obligație de compensare echivalentă, oferind astfel o flexibilitate sporită producătorilor auto.
O astfel de relaxare ar lăsa loc pentru vehicule hibride, hibride plug-in și modele electrice echipate cu motoare termice de tip „range extender”. Pentru grupuri precum Renault, Stellantis sau Volkswagen, această schimbare ar însemna un respiro necesar pentru a adapta liniile de producție la cererea reală a pieței. În prezent, vânzările de vehicule electrice cresc mult sub așteptări în diverse țări, iar marjele de profit sunt sub presiune.
Presiunea din partea Chinei este un factor determinant în această negociere politică și economică. Deși UE a decis suprataxarea mașinilor electrice chinezești cu peste 35%, producătorii din Beijing au început să importe masiv modele hibride, care nu sunt vizate de aceste taxe vamale. Germania, deși inițial reticentă față de măsuri comerciale dure, este acum alături de Franța în dorința de a consolida instrumentele de protecție a pieței europene.
Contextul actual al industriei auto europene este marcat de o competiție globală intensă și de o tranziție tehnologică costisitoare. În timp ce Bruxelles-ul încearcă să limiteze exporturile chinezești prin discuții diplomatice și măsuri vamale, producătorii europeni se luptă să gestioneze trecerea la vehiculele cu emisii zero. Această dualitate între protecționismul comercial și necesitatea flexibilității tehnice definește deciziile politice ale liderilor franco-germani.
