Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a depus luni o cerere la Oficiul Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) pentru a înregistra vocea sa ca marcă sonoră. Această procedură juridică vizează protejarea identității sale audio în contextul creșterii riscurilor legate de utilizarea inteligenței artificiale. Marca sonoră propusă constă într-o înregistrare specifică, în care Meloni rostește de două ori aceeași frază: „Eu sunt Giorgia Meloni, eu sunt Giorgia Meloni”.
Compania Praxi a pregătit această cerere, având experiență anterioară în înregistrarea unor mărci sonore pentru voci precum cea a actorului Luca Ward sau a cântăreței Giusy Ferreri. Scopul principal declarat de un consultant al companiei este descurajarea fraudelor care utilizează imitarea vocii unei persoane publice, oferind totodată un instrument pentru consolidarea notorietății acesteia. Cererea include categorii de servicii legate de divertisment, producție artistică, conținut digital și organizarea de manifestări politice.
În ciuda acestui pas, experții în proprietate intelectuală subliniază că înregistrarea nu poate bloca efectiv tehnologia de clonare a vocii prin inteligență artificială. Tehnologia actuală poate reproduce cu precizie timbrul, inflexiunile și cadența unei persoane, generând mesaje pe care aceasta nu le-a rostit niciodată. Deoarece protecția mărcii se aplică doar la înregistrarea concretă, utilizarea unei voci imitate pentru a spune alte fraze nu ar constitui, în mod automat, o încălcare a mărcii sonore înregistrate.
Un profesor de drept comercial a observat că această mișcare transmite mai degrabă un semnal politic, sugerând dorința lui Meloni de a limita răspândirea mesajelor false. Deși măsura ar putea descuraja persoanele care nu cunosc limitele juridice, ea are un efect limitat asupra organizațiilor specializate în producerea de deepfake-uri și dezinformare. Experții recomandă utilizarea altor instrumente, precum dreptul la imagine, drepturile de autor sau protecția datelor personale, atunci când vocea este considerată un identificator biometric.
În Italia, cadrul legislativ oferă alte opțiuni pentru combaterea acestor abuzuri digitale. Din anul 2025, țara dispune de o prevedere penală specifică pentru deepfake-uri, prin intermediul articolului 612-quater din Codul Penal. Această lege poate sancționa anumite fapte de acest tip cu închisoare de până la cinci ani. În cazul unei clonări neautorizate a vocii premierului, această legislație penală ar putea fi mult mai relevantă și eficientă decât protecția oferită de înregistrarea mărcii sonore la EUIPO.
Protecția identității digitale și combaterea dezinformării prin tehnologii avansate reprezintă o provocare globală, în contextul în care legislația încearcă să țină pasul cu evoluția rapidă a inteligenței artificiale. În Europa, reglementările privind protecția datelor și proprietatea intelectuală sunt piloni esențiali pentru gestionarea riscurilor de manipulare a informației, însă aplicarea lor în cazul conținutului generat artificial rămâne un subiect de intens dezbatere juridică.
