Premierul italian Giorgia Meloni a solicitat Oficiului Uniunii Europene pentru Proprietate Intelectuală (EUIPO) înregistrarea propriei voci ca marcă oficială. Această inițiativă reprezintă o tentativă de protecție împotriva utilizării deepfake-urilor generate prin intermediul inteligenței artificiale, conform documentelor consultate luni. Cererea, datată 5 octombrie pe site-ul EUIPO, a fost confirmată oficial de către biroul instituției europene responsabile de gestionarea proprietății intelectuale.
Documentația depusă include o înregistrare audio de patru secunde, în care Meloni repetă de două ori, în limba italiană, expresia „Eu sunt Giorgia”. Această formulare, „Io sono Giorgia”, a servit drept titlu pentru autobiografia sa publicată în 2021 și provine de la o declarație făcută la un miting politic în 2019. Expresia a devenit atât de cunoscută încât a fost transformată chiar și într-o piesă disco, fiind un element central al identității sale politice.
Decizia de a solicita protecție juridică vine după ce imagini manipulate cu Meloni au circulat repetat pe internet, fiind uneori prezentate ca fiind autentice. Printre acestea s-a numărat și un conținut în care liderul italian apărea stând pe un pat în lenjerie intimă. Meloni a denunțat aceste materiale, considerându-le parte din eforturile de răspândire a informațiilor false, și a îndemnat utilizatorii să verifice conținutul înainte de a-l distribui.
Deși cererea de la EUIPO este încă în curs de examinare, presa italiană subliniază limitele acestei măsuri. Chiar dacă solicitarea va fi aprobată, aceasta nu va opri direct utilizarea vocii sale în deepfake-uri create de inteligența artificială. Totuși, înregistrarea vocii ca marcă ar putea crea obstacole juridice suplimentare pentru persoanele sau entitățile care încearcă să îi reproducă identitatea audio fără autorizație.
Protecția identității digitale a liderilor politici a devenit o problemă juridică majoră, Meloni având deja precedente în acest sens. În cursul anului 2024, ea a inițiat o acțiune civilă împotriva unui bărbat din Sardinia, acuzat că a creat și a publicat imagini pornografice deepfake folosind chipul ei. Acest caz este în prezent pe rolul unei instanțe din Italia, ilustrând dificultatea de a combate manipulările digitale.
Evoluția acestor tehnologii de manipulare a dat nașcut unei necesități crescute de reglementare în cadrul spațiului european. În contextul în care inteligența artificială poate replica fidel trăsăturile umane, instituțiile europene și liderii politici caută instrumente juridice noi pentru a preveni dezinformarea masivă și atacurile asupra reputației, încercând să stabilească limite clare între libertatea de exprimare și protecția integrității personale.
