Ministrul grec al Migrației și Azilului, Thanos Plevris, a prezentat joi o propunere controversată prin care solicită suspendarea dreptului de solicitare de azil în cadrul Uniunii Europene. Această inițiativă este gândită pentru situațiile în care se produce un aflux masiv de migranți ilegali la frontierele blocului european. Măsura ar permite returnarea persoanelor fără a efectua o evaluare individuală a cererilor, o acțiune care ar putea duce la respingeri colective, procedură interzisă de legislația actuală a UE.
Grecia exercită presiuni pentru ca această propunere să fie integrată în noul „Cadrul european de răspuns la situații de urgență”. Această lege va fi prezentată de Comisia Europeană în perioada următoare pentru a combate sosirile ilegale și instrumentalizarea migrației la frontierele externe. Atena propune un mecanism specific denumit „Regimul de derogare specială”, care ar putea fi activat doar în circumstanțe excepționale, precum creșterea rapidă a sosirilor neregulamentare sau presiunea asupra infrastructurii locale.
Mecanismul propus ar include și utilizarea unor proceduri accelerate de returnare, alături de asistență imediată oferită de agenția Frontex. În cadrul Consiliului Afacerilor Interne de la Luxemburg, discuțiile au fost scurte, însă mai multe state europene par deschise la această idee. Polonia, Germania, Austria și Danemarca sunt printre țările care își exprimă sprijinul pentru această schimbare de paradigmă. Un diplomat UE a confirmat existența unei dorințe clare de a analiza posibilitățile de implementare.
Ministrul german de interne, Alexander Dobrindt, a susținut că procedurile normale de azil nu pot fi aplicate atunci când afluxul este cauzat de contrabandă și dezinformare. Similar, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a menționat că regulile anterioare nu pot funcționa dacă apar situații în care mii de persoane vin într-o singură zi. Ministrul belgian al migrației, Anneleen Van Bossuyt, a adăugat că nu ar trebui să existe tabuuri în procesul de a face returnarea migranților ilegali mai eficientă.
Propunerea este întâmpinată cu critici de către politicieni de stânga, experți în migrație și grupuri ale societății civile. Aceștia avertizează că suspendarea unui drept fundamental ar fi fără precedent și ar putea submina garanțiile existente în Uniunea Europeană. Totodată, la nivelul UE, suspendarea dreptului de a solicita azil rămâne un subiect aflat în curs de examinare, în ciuda sprijinului oferit de Partidul Popular European pentru combaterea atacurilor hibride.
În contextul actual, datele arată că numărul cererilor de azil în UE este în scădere față de anul precedent. În prima jumătate a acestui an, aproximativ 332.000 de persoane au solicitat azil în statele membre, plus Elveția și Norvegia, ceea ce reprezintă o scădere de 17% față de aceeași perioadă din 2025. Recent, miniștrii UE au aprobat și „Regulamentul privind returnarea”, care permite înființarea unor centre de deportare în afara blocului comunitar prin acorduri cu țări terțe.
